Kremlinul manipulează alegerile din SUA; operaţiunea rusească, anihilată de instituţiile americane

Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a destructurat o reţea rusească care încerca să influenţeze, printr-o amplă campanie de dezinformare online, alegerile prezidenţiale americane din noiembrie 2024. În urma cercetărilor efectuate de agenţii FBI şi de cei ai Trezoriei americane, au fost confiscate 32 de domenii de internet utilizate de guvernul rus şi de agenţii săi de influenţă, cu scopul de a răspândi propagandă pro-rusă şi de a submina sprijinul internaţional pentru Ucraina. Operaţiunea, denumită "Doppelganger" (n.red. - alter ego), reprezintă una dintre cele mai ample campanii de influenţă străină menţionate în rechizitoriile recente ale Departamentul de Stat pentru Justiţie şi nu priveşte doar politica din SUA, ci şi pe cea din alte state europene, printre care, în prim-plan, se află Germania şi Franţa.

Potrivit autorităţilor americane, autorii operaţiunii au utilizat tehnici moderne de manipulare a informaţiilor: cybersquatting-ul, inteligenţa artificială şi influencerii de pe plan local (aceştia din urmă pentru a oferi o mai mare credibilitate informaţiilor false prezentate ca adevărate cetăţenilor americani).

Potrivit unui material publicat pe site-ul Zerohedge, dar şi din datele incluse în rechizitoriul prezentat de Departamentul de Justiţie al SUA (DOJ), influencerii americani urma să fie remuneraţi, în total, cu 10 milioane de dolari, ei beneficiind de contracte în urma cărora ar fi urmat să primească, pentru un singur podcast, 100.000 de dolari, în unele cazuri fiind comandate patru podcasturi pe lună, la care se adăuga încă un bonus de 100.000 dolari faţă de valoarea totală de 400.000 dolari.

• Rolul Margaritei Simonyan şi al grupului din jurul Russia Today

Margarita Simonyan, redactorul-şef al Russia Today (RT), se numără printre cei desemnaţi în rechizitoriul prezentat de DOJ pentru implicarea sa în campaniile de influenţă ale guvernului rus. Simonyan a facilitat desfăşurarea de operaţiuni ascunse prin intermediul RT, folosind companii paravan pentru recrutarea influencerilor americani şi diseminarea unor naraţiuni favorabile Kremlinului. Autorităţile americane susţin că şefa Russia Today a coordonat direct aceste acţiuni, raportând preşedintelui Vladimir Putin şi altor oficiali de rang înalt, printre care se numără prim-adjunctul şefului de personal al Biroul executiv prezidenţial Serghei Vladilenovich Kiriyenko, fost premier al Federaţiei Ruse (1998) şi fost director al Rosatom (2007-2016).

Alături de Simonyan, Elizaveta Brodskaia, redactor-şef adjunct al RT, a avut un rol esenţial în promovarea naraţiunilor generate de stat, potrivit rechizitoriului publicat de DOJ. În echipa de coordonare a operaţiunilor se mai află Anton Anisimov, director adjunct al RT, care a colaborat strâns cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) pentru desfăşurarea acestor activităţi. Andrey Kiyashko, Konstantin Kalashnikov şi Elena Afanasyeva au fost, de asemenea, implicaţi în diseminarea de conţinut dezinformativ şi coordonarea reţelelor de influenceri online.

În urma anchetei desfăşurate de FBI a mai reieşit că gruparea RaHDit, o organizaţie de hacktivişti pro-Kremlin, a jucat un rol crucial în campaniile de manipulare cibernetică. Sub conducerea lui Aleksey Garashchenko, fost ofiţer FSB, acest grup a desfăşurat atacuri cibernetice menite să susţină operaţiunile de influenţă ale Kremlinului. Garashchenko şi echipa sa au dezvoltat şi utilizat noi instrumente cibernetice pentru a sprijini acţiunile de manipulare a opiniei publice, folosind, printre altele, identităţi false şi criptomonede pentru finanţarea acestor operaţiuni. Garashchenko a interacţionat direct cu membri ai serviciilor ruse de informaţii şi securitate, membri ai Administraţiei Prezidenţiale ruse şi angajaţi de la RT, se arată în documentul prezentat de DOJ. Printre aceştia se numără Anastasia Igorevna Yermoshkina şi Aleksandr Vitalyevich Nezhentsev, ultimul fiind administrator şi dezvoltator de instrumente cibernetice utilizate de FSB. Nezhentsev conduce, de asemenea, o echipă care se concentrează pe dezvoltarea de noi instrumente care pot fi utilizate în supravegherea fişierelor de date cu informaţii.

• Tactici avansate de manipulare: de la cybersquatting la AI şi influenceri

Una dintre principalele tehnici folosite în cadrul campaniei "Doppelganger" a fost cybersquatting-ul, o metodă prin care erau înregistrate domenii care imitau site-uri legitime de presă. De exemplu, domenii precum "washingtonpost.pm" (creat pentru a imita site-ul autentic al publicaţiei Washington Post - washingtonpost.com) sau "leparisien.news" erau folosite pentru a păcăli cititorii şi pentru a răspândi mesaje false ce păreau să provină din surse de încredere. În alte cazuri, au fost create mărci media fictive, precum "Reliable Recent News" (n.red. - Ştiri recente de încredere), care publicau conţinut pro-rus ce părea credibil.

Pentru a amplifica impactul, Kremlinul a folosit influenceri falşi (roboţi), conturi false pe reţelele sociale şi reclame plătite, unele dintre acestea generate cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI). AI-ul a fost utilizat pentru a crea naraţiuni false, distribuite către anumite categorii sociale şi regiuni din SUA. Aceste tactici avansate de dezinformare erau menite să creeze confuzie şi să submineze încrederea publicului american în procesul electoral, se afirmă în rechizitoriul publicat de DOJ.

• Implicarea influencerilor americani

Într-o mişcare subtilă de manipulare, guvernul rus a recrutat fără ştirea lor influenceri americani de renume pentru a răspândi mesaje pro-ruse. Printre cei menţionaţi în rechizitoriu se numără influencerii conservatori precum Tim Pool, Benny Johnson, Dave Rubin şi Lauren Southern. Rechizitoriul DOJ menţionează în mod specific că aceştia au fost înşelaţi să colaboreze cu companii paravan finanţate de Kremlin, fără să ştie că sunt parte a unei campanii de influenţă. Practic, influencerii nu ştiau că banii oferiţi de compania Tenet Media provin de la ruşi şi că folosesc informaţii manipulate sau false. Fondatoarea companiei Tenet Media, Lauren Chen, care ştia adevărata sursă a fondurilor, le-ar fi transmis influencerilor că banii sunt daţi de un investitor privat bogat, al cărui nume este "Eduard Grigoriann". Unul dintre influenceri a solicitat un profil al Grigoriann înainte de a semna contractul şi a primit un profil fals de pe o pagină de internet, fiind astfel convins să semneze documentul respectiv. Conform acuzaţiilor formulate în rechizitoriu, compania Tenet Media, din Tennessee, a primit aproape 10 milioane de dolari de la Kostiantyn Kalashnikov şi Elena Afanasyeva, angajaţii Russia Today, care au ascuns legătura lor cu guvernul rus. Pool a primit 100.000 de dolari per podcast, în timp ce Johnson a fost plătit cu 400.000 de dolari pe lună pentru patru videoclipuri pe săptămână, plus un bonus de semnare de 100.000 de dolari. Ambii influenceri au declarat că au fost înşelaţi şi că nu aveau cunoştinţă despre adevărata sursă a fondurilor.

• Autorii reţelei, trecuţi pe lista neagră a autorităţilor americane

În urma anchetei, procurorul general Merrick Garland a dispus confiscarea celor 32 domenii de internet şi a declarat că guvernul rus şi actorii săi încearcă să manipuleze electoratul american printr-o campanie ascunsă de dezinformare, orchestrată de cercul apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, inclusiv Serghei Kiriyenko.

Christopher Wray, directorul FBI, a adăugat că aceste acţiuni sunt parte a unui efort concertat de a păcăli publicul american şi de a semăna discordie în societatea americană. FBI-ul a lucrat îndeaproape cu alte agenţii pentru a expune aceste site-uri şi pentru a dezvălui operaţiunile ruseşti, subliniind că astfel de încercări de influenţare străină vor continua să fie combătute.

Pe lângă confiscarea domeniilor, Biroul de Control al Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA a impus sancţiuni împotriva a zece persoane şi două entităţi implicate în aceste operaţiuni. Printre cei sancţionaţi se numără Margarita Simonyan, Brodskaia, Anton Anisimov, Andrey Kiyashko, Konstiantyn Kalashnikov, Elena Afanasyeva, Aleksey Garashchenko, Anastasia Yermoshkina şi Vitaşievych Nezhentsev, precum şi Vladimir Grigorievici Tabak - şeful organizaţiei neguvernamentale ANO Dialog, deoarece au acţionat, direct sau indirect, în numele Guvernului Federaţiei Ruse, facilitând operaţiunile de influenţă. Sancţiunile blochează toate proprietăţile şi interesele acestor persoane şi entităţi în Statele Unite şi le împiedică să desfăşoare tranzacţii financiare. În plus, sunt de asemenea blocate orice entităţi care sunt deţinute, direct sau indirect, individual sau agregat, în proporţie de 50 la sută sau mai mult de una sau mai multe persoane blocate. Reglementările OFAC interzic în general toate tranzacţiile efectuate de persoane din SUA sau aflate în tranzit în Statele Unite, care implică orice proprietate sau interese în proprietatea persoanelor desemnate sau blocate în alt mod. În plus, instituţiile financiare şi alte persoane care desfăşoară anumite tranzacţii sau activităţi cu persoanele sancţionate se pot expune sancţiunilor sau pot fi supuse unei acţiuni de executare silită. Interdicţiile includ efectuarea oricărei contribuţii sau furnizarea de fonduri, bunuri sau servicii de către, către sau în beneficiul oricărei persoane desemnate sau primirea oricărei contribuţii sau furnizare de fonduri, bunuri sau servicii de la o astfel de persoană.

• Implicaţiile globale ale operaţiunii "Doppelganger"

Operaţiunea "Doppelganger" nu a vizat doar Statele Unite, ci şi alte ţări, inclusiv Germania, Mexic şi Israel. Documentele obţinute de FBI arată că autorităţile de la Kremlin au planificat şi desfăşurat operaţiuni de influenţă menite să discrediteze Statele Unite şi să submineze relaţiile acestora cu alte state. Germania a fost considerată o ţintă vulnerabilă, datorită dependenţei sale economice de Rusia, iar Kremlinul a folosit această vulnerabilitate pentru a manipula opinia publică germană împotriva politicilor de sancţiuni impuse Rusiei.

Conform unor documente interne ale Rusiei, scopul campaniilor desfăşurate în Germania şi Franţa a fost să creeze tensiuni sociale şi să destabilizeze situaţia politică din aceste ţări. Naraţiunile false şi articolele conţinând informaţii false sau manipulate au fost distribuite pentru a provoca reacţii emoţionale puternice în rândul cetăţenilor, vizând să dezbine şi să influenţeze deciziile politice interne.

Operaţiunile derulate în Germania şi Franţa s-au bazat pe dublarea site-urilor importante de presă din statele respective, prin crearea de conturi similare false, în scopul diseminării masive de articole false şi conţinut făcut să pară că provine de la respectivele instituţii media occidentale. Din documentele FBI reiese că este vorba despre site-uri false ale Reuters, Der Spiegel, Bild, Le Monde, Le Parisien, Welt, FAZ, Suddeutsche Zeitung, Delfi, etc., care au fost create şi actualizate prin plăţi făcut cu criptomonede, în special bitcoin. Conform sursei citate, ruşii implicaţi în operaţiunile de dezinformare au identificat Germania ca o ţintă deosebit de vulnerabilă pentru influenţa rusă.

"Germanii sunt mai dependenţi decât francezii (n.red. - de gazul şi importurile din Rusia). (...) În primul rând, trebuie să discredităm SUA, Marea Britanie şi NATO şi, în al doilea rând, să-i convingem pe germani să se opună politicii ineficiente a sancţiunilor", se arată într-unul din documentele întocmite de una dintre echipele ruseşti, prezentat de FBI.

Un alt document al Agenţiei de Design Social subliniază o operaţiune numită "Incitarea la Conflicte Internaţionale" care vizează în special Franţa şi Germania, operaţiune al cărei obiective erau "să escaladeze tensiunile interne... pentru a promova interesele Federaţiei Ruse, să influenţeze conflictele din viaţa reală şi să creeze artificial situaţii de conflict" prin articole false, influenceri, precum şi postări şi comentarii pe diferite teme sensibile pe reţelele de socializare. Documentul rus citat de FBI precizează că scopul era "destabilizarea situaţiei societăţii" în Franţa şi Germania prin "răspândirea unor naraţiuni false suplimentare, videoclipuri false, documente şi înregistrări ale conversaţiilor telefonice, comentarii pe reţelele sociale, citate false şi postări reale de la anumiţi influenceri".

O altă organizaţie care a jucat un rol important în dezinformarea făcută de Rusia în statele europene este ANO Dialog Regions, condusă de Vladimir Grigorievici Tabak, fost funcţionar în cadrul Administraţiei Prezidenţiale a Federaţiei Ruse. Potrivit rechizitoriului DOJ, în toamna anului 2022 Tabak a participat la o întâlnire cu înalţi oficiali ai guvernului rus în care s-au pus bazele operaţiunii Doppelganger, după ce anterior, în iulie 2022, ANO Dialog şi Tabak au furnizat servicii guvernului rus, lucrând la un proiect pentru crearea de postări online false pe conturi populare de reţele sociale, inclusiv "Reliable Recent News" ("RRN") şi "War on Fakes" - un site web rusesc de dezinformare, pe care au fost postate documente false, printre alte materiale, pentru a provoca un răspuns emoţional din partea publicului acestor pagini de internet. Un consilier ANO Dialog a achiziţionat noul domeniu al RRN, "rrn.world" pentru a evita utilizarea fostului domeniu, "rrussianews.com", care ar fi menţinut o conexiune cu Rusia. Tabak a coordonat, de asemenea, cu ANO Dialog şi guvernul rus cu privire la plata serviciilor pentru un traducător afiliat RRN. La sfârşitul toamnei anului 2023, personalul ANO Dialog a identificat în SUA şi Marea Britanie mai persoane publice drept ţinte potenţiale pentru proiectele deepfake. Din acest motiv, UE a sancţionat ANO Dialog pentru rolul său în reţeaua de dezinformare şi în special ca proprietar şi operator al site-ului web "War on Fakes". În mai 2024, Tabak şi mai mulţi oficiali din Dialog Regions s-au coordonat cu oficialii guvernului rus în ceea ce priveşte crearea de conturi bot pe platformele populare de mesagerie din reţelele sociale pentru a fi utilizate într-o campanie de dezinformare cu privire la locurile de votare în alegerile din 2024 din SUA.