ANALIZĂ AMCHAM: Creşterile salariale necorelate cu productivitatea pot genera inflaţie

Deşi nivelul salariilor în România este unul dintre cele mai scăzute din UE, creşterile salariale ar trebui să urmeze riguros dinamica productivităţii muncii, ceea ce necesită o abordare treptată. În caz contrar, o abordare accelerată în acest domeniu poate genera inflaţie şi deficite externe care se corectează, de regulă, prin devalorizarea monedei naţionale. Aceste fenomene erodează de fapt puterea de cumpărare şi nivelul de trai al românilor pe fondul unui management relaxat al politicilor economice, arată specialiştii reuniţi în cadrul grupului de lucru Macroeconomics din cadrul AmCham România.

Specialiştii sunt de părere că pentru a fi viabilă, o creştere a salariilor ar trebui să îndeplinească o serie de condiţii:

a) să se producă mai întâi în domeniul produselor şi serviciilor exportabile (tradables) şi abia apoi în domeniul produselor şi serviciilor non-exportabile (non-tradables). Or, în România, în ultimii ani, secvenţialitatea a fost exact invers: au crescut mai întâi salariile bugetarilor şi a altor servicii non-exportabile (educaţie, sănătate) şi abia ulterior cele din domeniile expuse concurenţei externe.

b) creşterile salariale, mai ales din domeniile exportabile, să fie validate de mediul extern, adică deficitul comercial (exporturi-importuri) să nu cunoască o deteriorare, din cauza unei competitivităţi scăzute la export ca urmare a unor creşteri salariale nejustificat de mari.

c) creşterea cererii interne, rezultată din creşterea de salarii, să poată fi compensată imediat de creşterea ofertei interne, astfel încât deficitul comercial să nu se încline pe partea importurilor ("să nu creăm locuri de muncă pentru statele din jur").

În ceea ce priveşte inflaţia, specialiştii sunt de părere că: "Măsurile de stimulare fiscală şi creşterile salariale au adus mai mulţi bani în economie, ceea ce a contribuit la creşterea preţurilor datorită creşterii cererii interne care nu a fost acompaniată de creştere proporţională a ofertei interne. La acestea s-a adăugat o creştere la nivel mondial a preţurilor la combustibili şi o creştere a nivelului accizelor pe plan intern.

Astfel că, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR), în primul semestru din 2018 inflaţia a atins 5%, majorându-se de la 3,3%, aferent trimestrului IV 2017. În trimestrul II din 2018 inflaţia a atins un maximum de 5,4% şi în decembrie a coborât la un nivel de 3,3%. În aceste condiţi,i apreciem eforturile BNR de a atinge ţinta de inflaţie propusă în contextul politicilor economice laxe ale Guvernului".

Analiza AmCham mai arată că: "Deficitul comercial se adânceşte, datele din 2018 arată că exporturile au crescut cu 10,7%, iar importurile cu 9,6%, comparativ cu anul 2017, în vreme ce deficitul de cont curent al României a crescut cu 57% anul trecut, ajungând la 9,4 miliarde de euro. Este o creştere de peste 5,9 miliarde de euro faţa de perioada ianuarie - decembrie 2017. Între 2008 şi 2014, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a scăzut, ca urmare a reformelor structurale întreprinse în perioada respectivă, de la 11,5% din PIB la 0,7% din PIB. România era pe punctul de a deveni un exportator net, la fel ca Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, state care şi-au asumat rolul de "atelier de producţie" pentru Europa de Vest.

Relaxarea fiscală începută în 2015 şi continuată în anii următori a crescut disproporţionat cererea internă, îndepărtând România de modelul virtuos al creşterii prin investiţii şi exporturi şi îndreptând-o spre modelul păgubos economic (dar câştigător din punct de vedere electoral) al creşterii prin consum. Astfel, deficitul comercial a ajuns la 7,4% din PIB şi a antrenat un deficit de cont curent în creştere, până la 4,7% din PIB, la nivelul celui din 2009, al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană".