John Kirby: "SUA nu a abandonat niciun armament talibanilor în timpul retragerii din Afganistan"

În operaţiunile militare din Afganistan derulate sub umbrela NATO şi-au pierdut viaţa 2.461 de militari ai SUA, iar la retragerea trupelor au fost evacuate 125.000 de persoane. Potrivit lui Sharon Yang, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Administraţiei Prezidenţiale americane, în cei 20 de ani în care trupele americane au fost prezente în Afganistan (2001-2021), SUA au cheltuit pentru operaţiunile de acolo peste 2 trilioane dolari.

• Declaraţia oficialului de la Casa Albă a fost făcută în urma publicării unui raport întocmit de republicanii din Camera Reprezentanţilor cu privire la retragerea trupelor americane din Afganistan în vara anului 2021 • Potrivit raportului, în urma retragerii americanii au abandonat în Afganistan aproape 57 milioane dolari în numerar, precum şi armament şi echipamente militare în valoare de aproximativ 7 miliarde dolari

SUA nu a abandonat niciun echipament militar în mâinile talibanilor în timpul retragerii forţelor militare americane din Afganistan în vara anului 2021, a afirmat ieri amiralul în rezervă John Kirby, consilier pentru comunicaţii şi pentru securitate naţională al preşedintelui Joe Biden, în cadrul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o la Casa Albă, Washington, după ce republicanii din Congres au lansat un raport privind retragerea respectivă. Potrivit datelor din raport, în urma retragerii americanii au abandonat în Afganistan aproape 57 milioane dolari în numerar, precum şi armament şi echipamente militare în valoare de aproximativ 7 miliarde dolari.

Jon Kirby a precizat: "Nu a existat nicio predare a echipamentului american către talibani. Acel echipament a fost furnizat forţelor de securitate afgane, cu aprobarea Congresului, pe parcursul a două decenii de război. Acel echipament a ajuns în posesia talibanilor, când forţelor de securitate afgane s-au predat ori au încetat ostilităţile. (...) În primul rând, chiar în ziua în care această administraţie a preluat mandatul, talibanii se aflau în cea mai puternică poziţie din ultimii ani, iar guvernul afgan era cel mai slab din ultimul deceniu. Administraţia Trump încheiase anterior Administraţiei Biden un acord numit Acordul de la Doha care a mandatat o retragere completă a SUA din Afganistan până la sfârşitul lui mai 2021, acord care includea şi Baza Aeriană Bagram. În urma acordului încheiat de Donald Trump au fost eliberaţi din închisorile din Afganistan 5000 de luptători talibani. În schimb, talibanii au fost de acord să nu atace trupele americane, în condiţiile în care Donald Trump a decis reducerea prezenţei noastre militare în Afganistan de la aproximativ 14.000 de soldaţi la 2.500".

Oficialul american a afirmat că retragerea ordonată de Trump a avut "un efect cu adevărat pernicios" asupra guvernului şi armatei afgane, care a dus la demoralizarea autorităţilor din Afganistan şi la pierderea puterii politice.

În ceea ce priveşte evacuările despre care se aminteşte în raportul congresmenilor republicani, amiralul Kirby a arătat că planificarea privind evacuările din Afganistan a început în primăvara lui 2021 şi a fost întocmită de toate agenţiile americane din domeniul apărării.

Jon Kirby a spus: "De fapt, Departamentul Apărării a pre-poziţionat unităţi militare în regiune, astfel încât, odată ce s-a luat decizia de evacuare, acestea să fie gata să răspundă în timp util. În al doilea rând, nu a existat o evaluare fină cu privire la cât de repede se vor desfăşura lucrurile în august 2021. Totul s-a desfăşurat mult mai rapid decât orice anticipare. Pe măsură ce talibanii au avansat, forţele de securitate afgane au încetat lupta, iar membrii guvernului Ghani au fugit din ţară. După cum a spus preşedintele de atunci al şefilor de stat major comun, generalul Mark Milley, «nimic din ceea ce am văzut nu a indicat un colaps al acestei armate şi al acestui guvern în numai 11 zile». Nu avea niciun rost să securizăm Baza Aeriană Bagram pentru a fi folosită în timpul evacuării. Procedând astfel, nu numai că ar fi necesitat prezenţa suplimentară a mii de militari americani, dar ar fi implicat o călătorie periculoasă a evacuaţilor pe teritoriul controlat de talibani, făcând evacuarea şi mai dificil de executat decât era deja".

Conform oficialului american, în operaţiunile militare din Afganistan derulate sub umbrela NATO şi-au pierdut viaţa 2.461 de militari ai SUA, iar la retragerea trupelor au fost evacuate 125.000 de persoane. Potrivit lui Sharon Yang, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Administraţiei Prezidenţiale americane, în cei 20 de ani în care trupele americane au fost prezente în Afganistan (2001-2021), SUA au cheltuit pentru operaţiunile de acolo peste 2 trilioane dolari.

Menţionăm că în urmă cu două zile Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei reprezentanţilor, pe care o prezidează republicanul Michael McCaul, l-a acuzat pe Biden că a ignorat avertismentele angajaţilor şi aliaţilor săi, ceea ce a dus la neglijarea intereselor americane în Afganistan, în momentul preluării puterii de către talibani în vara anului 2021. În raport se precizează: "Dovezile demonstrează că decizia preşedintelui Biden de a retrage toate trupele americane nu s-a bazat pe situaţia de securitate, pe Acordul de la Doha sau pe sfatul consilierilor săi de securitate naţională sau al aliaţilor noştri. Mai degrabă, s-a bazat pe opinia lui de lungă durată şi neînduplecată că Statele Unite nu ar trebui să mai fie în Afganistan".

În cadrul audierilor, Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanţilor a ascultat mărturiile unor oficiali de top ai Administraţiei americane, inclusiv fostul şef de misiune al Ambasadei SUA în Afganistan, Ross Wilson, şi negociatorul şef al SUA cu talibanii, ambasadorul Zalmay Khalilzad. Membrii comisiei i-au audiat şi pe fostul purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, şi pe fostul secretar de presă al Casei Albe, Jen Psaki, despre care au spus că au fost complici în denaturarea gravităţii retragerii din Afganistan.