Cât de afectată este România de migraţia companiilor IT israeliene?

România, Bulgaria şi Polonia au devenit principalele destinaţii pentru angajarea specialiştilor IT în companiile de start-up israeliene, deoarece războiul din Israel le-a forţat să-şi mute o parte din operaţiuni în străinătate ca să-şi asigure continuitatea afacerilor, conform unui articol apărut în publicaţia Calcalist, din care am preluat o parte din informaţiile ce urmează.

Dificultăţile din industria IT se adaugă celor din construcţiile, agricultura, turismul şi serviciile (cafenele, restaurante, afaceri de agrement) din Israel, declanşate de la izbucnirea războiului.

Aceste sectoare au fost grav afectate de lipsa forţei de muncă, închiderea afacerilor şi creşterea costurilor de import pentru materiale de construcţie, în special din cauza unui boicot comercial impus de Turcia şi a evacuării lucrătorilor palestinieni.

În 2024, sectorul high-tech israelian a înregistrat o regresie la nivelurile din 2018 în ceea ce priveşte nivelul activităţii afacerilor.

În special, a existat o scădere pronunţată cu 55% a investiţiilor în startup-urile israeliene, în 2023, şi o scădere cu 70% a strângerii de fonduri de capital de risc, comparativ cu perioada 2018-2022.

• Preferinţa companiilor IT israeliene pentru Europa de Est

Preferinţa companiilor IT israeliene pentru Europa de Est se explică prin costurile mai mici şi o forţă de muncă apropiată de stilul şi eficienţa celor din Israel.

România şi Bulgaria sunt preferate pentru salariile mai mici, acestea fiind de aproximativ 40% din costurile salariale din Israel.

Polonia este mai scumpă, însă rămâne o opţiune frecventă.

Cererea pentru angajarea echipelor complete din aceste ţări, inclusiv lideri de echipă şi manageri de proiect, a crescut semnificativ, deoarece investitorii cer acum planuri detaliate de continuitate a afacerii. Această cerere a dus la o creştere de cinci ori a recrutării liderilor de echipă şi de aproximativ 60% pentru personalul tehnic în străinătate.

Înainte de război, companiile israeliene angajau personal în străinătate pentru a reduce costurile şi din cauza lipsei de personal tehnic calificat în Israel. Însă războiul a accelerat acest proces, mai ales din cauza mobilizării în armată a multor lideri şi angajaţi israelieni.

• Migrarea activităţilor în afara Israelului

Migrarea activităţilor în afara Israelului a devenit esenţială pentru companii, inclusiv pentru start-up-uri, care au termene stricte şi depind de îndeplinirea acestora.

Companiile israeliene nu doar că îşi transferă activităţile tehnice, dar angajează şi personal managerial, ceea ce le permite echipelor din străinătate să fie autonome, astfel încât să nu depindă de personalul din Israel, care poate fi mobilizat în continuare.

Pe de altă parte, un număr tot mai mare de lucrători israelieni cer să fie relocaţi în afara Israelului, în special în locaţii precum Portugalia, ca să continue să lucreze pentru clienţi israelieni.

Această tendinţă a fost accelerată de incertitudinea cauzată de război şi de dorinţa de a lucra în medii mai stabile.

Pe termen lung, acest fenomen creează turbulenţe pe piaţa muncii şi în afacerile din Europa de Est şi concomitent pune în pericol ecosistemul tehnologic din Israel, deoarece migrarea talentelor din ţară ar putea afecta formarea de noi companii şi inovarea, elemente esenţiale pentru economia high-tech israeliană.

• Efecte în România

În Romania, în urma acestor mutaţii recunoaştem deopotrivă consecinţe avantajoase, cât şi dezavantajoase.

✓ Efecte pozitive:

1. Creşterea oportunităţilor de angajare: Mai multe locuri de muncă în sectorul IT şi o posibilă creştere a salariilor datorită cererii sporite.

2.Transfer de cunoştinţe şi tehnologie: Specialiştii români au acces la expertiza avansată a companiilor israeliene, ceea ce poate stimula inovaţia locală.

3. Dezvoltarea infrastructurii: Companiile străine ar putea investi în formarea profesională şi infrastructură, întărind capacităţile tehnologice din România.

4. Creşterea vizibilităţii României: România poate fi percepută ca un hub tehnologic global, atrăgând investiţii suplimentare.

✓ Efecte negative:

1. Dependenţa de companii străine: Dacă aceste companii îşi mută operaţiunile, atunci piaţa muncii din România ar putea deveni instabilă.

2. Limitarea iniţiativei locale: Angajarea în companii străine ar putea descuraja formarea de start-up-uri româneşti.

3. Presiune salarială pe companiile locale: Companiile româneşti ar putea avea dificultăţi în a concura cu salariile oferite de firmele străine, pierzând talente locale.

Concluzia este că, deşi angajarea de lucrători locali de către companiile israeliene aduce beneficii pe termen scurt, există şi riscuri pe termen lung care pot afecta dezvoltarea sustenabilă a ecosistemului tehnologic românesc.