ANALIZĂ BLOOMBERG Inflaţie ridicată şi riscuri la adresa bugetului - consecinţele cutremurului din Turcia

Peisajul economic descurajant al Turciei va exacerba catastrofa umanitară provocată de cutremurele care au lovit ţara săptămâna aceasta, primele estimări ale pagubelor arătând spre o inflaţie ridicată şi riscuri la adresa bugetului, conform unei analize Bloomberg.

Turcia a suspendat recent tranzacţiile pe principala sa bursă după o scădere bruscă, iar lira este susţinută prin măsuri de sprijin. Între timp, activele financiare turceşti ale căror mişcări nu sunt restricţionate s-au stabilizat în mare măsură, unele chiar apreciindu-se ieri.

Analiştii încearcă să evalueze impactul exact al cutremurelor asupra economiei Turciei, ţară cu un PIB de 819 miliarde de dolari, care se confruntă deja cu creşterea dezechilibrelor ca urmare a unor politici "neortodoxe" destinate limitării inflaţiei şi, în acelaşi timp, diminuării dobânzilor. Scăderea preţurilor acţiunilor şi creşterea randamentelor obligaţiunilor după cutremur au evidenţiat temerile legate de creşterea economică şi cheltuielile publice în exces, notează sursa citată.

• Nick Stadtmiller, Medley Global Advisors: "Costul dezastrelor loveşte Turcia într-un moment în care încrederea investitorilor era deja fragilă"

În contextual mai sus menţionat, Nick Stadtmiller, analist la Medley Global Advisors din New York, spune citat de Bloomberg: "Costul acestor dezastre loveşte economia Turciei într-un moment în care încrederea investitorilor era deja fragilă.

În plus, creşte riscul unei noi prăbuşiri a pieţei bursiere, având în vedere vulnerabilităţile preexistente cu privire la cursul de schimb şi deficitul de cont curent".

Randamentul noilor obligaţiuni în dolari ale Turciei, care au scadenţa în 2033, a scăzut cu 2 puncte de bază ieri, până la 9,80%, comparativ cu închiderea de săptămâna trecută, de 9,61%.

Semnalele referitoare la cum va arăta politica economică şi ceea ce este posibil să fie o majorare semnificativă a cheltuielilor publice au devenit evidente miercuri, după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a vizitat zonele afectate de cutremur. Erdogan a spus că lucrările de construcţie vor fi finalizate într-un an şi, în plus, a anunţat un ajutor de 10.000 de lire (531 de dolari) pentru fiecare familie afectată, urmând ca supravieţuitorii care în prezent stau în corturi să fie transferaţi în hotelurile de pe coastă.

"Conform estimărilor noastre iniţiale, cheltuielile publice legate de cutremur vor fi echivalente cu 5,5% din PIB-ul Turciei", susţine Selva Bahar Baziki, economist la Bloomberg, menţionând: "O posibilă schemă de credite garantate de guvern ar putea genera o sumă şi mai mare, ceea ce ar duce la ratarea ţintelor bugetare ale ţării".

Sarcina estimării impactului exact al cutremurelor este îngreunată de rolul regiunii afectate în cadrul economiei Turciei. Conform statisticilor, cele zece provincii care au fost puternic afectate de cutremure au o pondere relativ mică în PIB-ul Turciei. Însă, aceste provincii fac parte dintr-un important coridor industrial şi agricol care joacă un rol crucial în prosperitatea Istanbulului şi altor mari oraşe. Analiştii de la Oxford Economics estimează că numai perturbările pe termen scurt ale activităţii în cele zece provincii vor şterge între 0,3% şi 0,4% din PIB-ul ţării.

Pagubele produse zonelor agricole ar putea genera probleme în aprovizionarea cu alimente şi o inflaţie tot mai mare într-o ţară unde creşterea indicelui preţurilor de consum este deja la aproape 60%. Preferinţa lui Erdogan pentru o politică monetară relaxată a lăsat preţurile neancorate şi i-a adus Turciei una dintre cele mai mari rate ale inflaţiei din lume, conform analizei citate.

Chiar dacă cutremurul amplifică "sentimentul pesimist general" cu privire la acţiunile turceşti, perspectivele lor pe termen lung vor depinde de inflaţie, de politicile "neortodoxe" ale lui Erdogan, precum şi de alegerile din luna mai, susţine Nenad Dinic, analist la Bank Julius Baer.

La rândul său, Simon Quijano-Evans, economist-şef la Capital Management, spune: "Va fi nevoie de mai multe luni pentru stabilirea impactului economic, având în vedere că pierderile directe şi indirecte de pe urma cutremului sunt necunoscute. Pe termen scurt, însă, ţara va avea nevoie urgent de măsuri fiscale şi de politică monetară, iar sprijinul internaţional este o necesitate pentru asigurarea stabilităţii întregii regiuni".

Totodată, Piotr Matys, analist senior la In Touch Capital Markets, afirmă: "Lira nu este cel mai precis barometru al sentimentului pieţei faţă de Turcia, având în vedere că rămâne susţinută de intervenţii. Banca centrală va fi, probabil, sub o presiune şi mai puternică din partea administraţiei Erdogan pentru reducerea dobânzilor, în vederea finanţării redresării".

• Bursa din Istanbul şi-a suspendat operaţiunile timp de cinci zile

Bursa de Valori din Istanbul (Borsa Istanbul) şi-a suspendat operaţiunile miercuri, pentru prima dată în ultimii 24 de ani, după ce indicele major BIST-100 a scăzut cu 7,1% în prima oră de tranzacţionare, ca urmare a temerilor generate de cutremurele devastatoare. Suspendarea va fi menţinută timp de cinci zile, iar tranzacţiile care au avut loc miercuri sunt anulate, conform Reuters.

Volumele de tranzacţionare de marţi au fost de numai 2,24 miliarde, puţin peste jumătate din cele 4,14 miliarde de vineri.

"Din cauza creşterii volatilităţii şi a mişcărilor extraordinare ale preţurilor după dezastrul produs de cutremur, pentru a asigura funcţionarea fiabilă, transparentă, eficientă, stabilă, echitabilă şi competitivă a pieţelor, piaţa de acţiuni şi cea de derivate au fost închise", potrivit Borsa Istanbul, care a menţionat: "Având în vedere volumul redus de tranzacţii, care nu permite formarea eficientă a preţurilor, toate tranzacţiile executate pe pieţele închise pe 8 februarie 2023 vor fi anulate".

Investitorii locali reprezintă 70% din deţinerile de acţiuni din Turcia, în creştere de la 35% în 2020, în timp ce ponderea investitorilor străini care deţin acţiuni turceşti a scăzut sub o treime, conform Reuters. Mulţi investitori internaţionali au renunţat în ultimii ani la acţiunile turceşti, pe fondul turbulenţelor recurente ale pieţei şi al adoptării de către Ankara a politicilor economice şi monetare "neortodoxe", inclusiv reducerea ratelor dobânzilor, din cauza inflaţiei în creştere.

Amintim că, în săptămâna curentă, indicele BIST-100 a scăzut cu 16%, ceea ce a şters aproape 35 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă a companiilor incluse în acesta.

Conform Bloomberg, acţiunile turceşti au cea mai proastă evoluţie în acest an, la nivel global, pierzând recent peste 20% faţă de nivelul maxim atins în ianuarie. Scăderea din zilele care au urmat cutremurului este cea mai mare consemnată după decembrie 2021 şi va fi cea mai proastă dinamică săptămânală de la criza financiară globală din 2008.

Numărul total de investitori de capital din oraşele afectate de cutremur a fost de aproximativ 380.000 în ianuarie, potrivit statisticilor Depozitarului Central din Turcia. Cifra reprezintă aproximativ 10% din toate conturile de acţiuni care investesc pe piaţa de valori din Turcia.

Cel mai recent bilanţ comunicat ieri (până la închiderea ediţiei) de autorităţile din Turcia şi Siria duce la 17.513 numărul total morţilor în seismele devastatoare care au lovit luni cele două ţări. În Turcia au murit 14.351 de oameni, a anunţat vicepreşedintele Fuat Otkay, iar în Siria au decedat 3.162.