Analiză Coface: Barometrul riscurilor sectoriale şi de ţară

Redresarea economică globală prezintă o imagine mixtă. În acest context, Coface a modificat evaluările pentru cinci ţări (patru reclasificări şi o retrogradare) şi 17 sectoare (12 reclasificări şi cinci retrogradări), ilustrând scenariul Coface de stabilizare a creşterii economice mondiale în 2025, desigur la un nivel sub potenţial, dar fără vreo tulburare majoră.

Economia SUA îşi revine, zona euro nu reuşeşte să accelereze, iar China, între timp, se luptă să-şi susţină creşterea.

Potrivit unei analize Coface, după un început promiţător al anului zona euro şi-a văzut din nou sectorul industrial în scădere. Perspectiva sa nu este foarte dinamică, după cum arată scăderea indicelui de încredere a managerilor de achiziţii. Germania, principalul centru industrial al Europei, rămâne deosebit de afectată, producţia fiind cu 12% sub nivelul de dinainte de COVID.

Sectorul serviciilor, care a condus redresarea, încetineşte şi el, iar consumul gospodăriilor este frânat de gradul ridicat de economisire şi de nivelurile scăzute de încredere într-un

context de incertitudine politică.

Scenariul unei reveniri treptate pare să fie confirmat în Statele Unite. Economia SUA continuă să-şi dea dovadă de rezistenţă, fapt demonstrat de revenirea înregistrată în trimestrul II (+3% anualizat), pe fondul unei cereri interne puternice, deşi piaţa muncii încetineşte treptat.

Al treilea trimestru din an a adus veşti bune pe frontul dezinflaţiei, atât în Statele Unite, cât şi în Europa, din nou datorită scăderii preţurilor materiilor prime - în special a produselor petroliere. Cu toate acestea, în zona euro, companiile suferă în continuare de o creştere bruscă a costurilor unitare cu forţa de muncă (+4,2% an-la-an), ceea ce le strânge marjele.

După ce a atins un vârf în prima jumătate a anului 2023 în toate ţările din zona euro, rata marjei a scăzut cu aproape 2 puncte procentuale în Germania şi Ţările de Jos şi cu dublul acestui nivel în Spania şi Italia, lăsând întreprinderile vulnerabile, aşa cum arată creşterea numărului de insolvenţe în ultimele luni.

Rămâne de văzut dacă este cazul pentru o relaxare monetară la nivel global, asa cum au marcat primele reduceri ale dobânzii cheie ale Fed şi ale BCE. În plus, în timp ce politica monetară va fi mai puţin restrictivă anul viitor, politicile fiscale mai stricte vor avea un efect negativ asupra creşterii economice în marea majoritate a ţărilor, în special în zona euro. În iulie 2024, Comisia Europeană a deschis o procedură de deficit excesiv împotriva a şapte ţări, inclusiv Franţa. Alegerile din SUA vor fi decisive în acest sens.

Pe plan internaţional, K. Harris este văzută ca o garanţie a continuităţii comparativ cu un D. Trump mai imprevizibil şi, în unele privinţe, mai radical decât în timpul primului său mandat la Casa Albă (2017-2021). Oricare ar fi rezultatul, aceste alegeri vor avea un impact major asupra economiei globale în anii următori.

În acest timp, China se luptă să-şi revină, în timp ce alte economii emergente câştigă teren şi contribuie la creşterea globală care va rămâne neschimbată în 2025, în principal datorită accelerării economice a statelor din Golf şi din America de Sud. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că se prognozează o creştere mai puţin dinamică în Brazilia, după doi ani de creştere de aproximativ 3%.

Astfel, dincolo de factorii interni, multe ţări din regiune sunt marii câştigători în reorganizarea în curs a comerţului mondial, devenind relee strategice care captează cota de piaţă în lanţurile de aprovizionare Chino-americane, arată datele specialiştilor de la Coface.