Numărul companiilor insolvente din ţara noastră a scăzut, în primele şase luni ale acestui an, cu 33%, în contextul unei creşteri economice reale susţinute de 5,1%, arată un studiu realizat de Coface România.
Cu toate acestea, evoluţia macroeconomică nu este sustenabilă, din cauza mai multor dezechilibre, precum adâncirea deficitului fiscal cu 81% în primul semestru al acestui an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului anterior; cea mai ridicată inflaţie anuală din cadrul UE, de 4,1%; adâncirea deficitului comercial şi deprecierea monedei naţionale, mai arată studiul privind evoluţia in-solvenţelor din ţara noastră în intervalul de referinţă.
Analiza Coface arată că scăderea insolvenţelor este compensată de creşterea firmelor radiate, întârzierile la plată cresc semnificativ, iar companiile mari se confruntă cu un mediu economic dificil.
Analiza citată mai arată că firmele care au intrat în insolvenţă pe parcursul primului semestru al anului curent, au generat cele mai mici pierderi financiare din ultimii zece ani; că distribuţia regională a cazurilor de insolvenţă, în primul semestru al anului 2019, reflectă scăderea generalizată la nivel naţional, toate regiunile înregistrând astfel scăderi mai mari de 20% ale companiilor intrate în insolvenţă.
Compania anticipează, însă, şi ris-curi pentru viitor, precum: aproape trei sferturi din scăderea insolvenţelor este înregistrată pe segmentul companiilor care nu au depus declaraţiile financiare (37%), nu au înregistrat venituri (14%) sau cifra de afaceri înregistrată în anul 2018 a fost sub 100.000 de euro (27%); scăderea insolvenţelor este anulată de creşterea semnificativă a numărului companiilor radiate (+76%), astfel că numărul companiilor care şi-au întrerupt activitatea în primul semestru al anului curent este de 85.960 de companii, în creştere cu 36% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior; mediul de afaceri rămâne foarte polarizat, primele 1.000 de companii (conform cifrei de afaceri) concentrând jumătate din veniturile tuturor celor 500.000 de firme active în România.
Iancu Guda, Services Director Coface România, a declarat: "După un deceniu în care aproximativ un milion de companii şi-au întrerupt activitatea, din care aproape 150.000 insolvente, fenomenul insolvenţelor scade la minime istorice. Astfel, numărul companiilor insolvente în primul semestru din acest an a scăzut cu 33% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior şi a coborât cu aproape 40% pe segmentul companiilor mari, cauzând astfel cele mai mici pierderi financiare (surplus al datoriilor peste nivelul activelor imobilizate) sau de ordin social (numărul locurilor de muncă) din ultimul deceniu. În ciuda acestui fapt, mediul de afaceri dă semne de slăbiciune, deoarece numărul companiilor care şi-au întrerupt activitatea în primul semestru al anului curent a crescut cu 36% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce valoarea instrumentelor refuzate la plată s-a triplat".
Conform datelor preliminare publicate de Buletinul Procedurilor de Insolvenţă şi în baza metodologiei Coface, în primul semestru al acestui an, s-au deschis 3.058 de proceduri noi de insolvenţă, în scădere cu 33% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când s-au deschis 4.562 de insolvenţe.
În acelaşi timp însă, companiile care au intrat în insolvenţă în perioada analizată, au generat cele mai mici pierderi financiare din ultimul deceniu, acest lucru fiind datorat scăderii numărului de companii mari care au intrat în incapacitate de plată, mai indică raportul Coface.
În ceea ce priveşte numărul companiilor mari (cu cifra de afaceri peste 0,5 milioane de euro) care au intrat în insolvenţă în perioada analizată, aces-ta a înregistrat o scădere de aproape 40%, ajungând la 174 de firme insolvente, atingând astfel nivelul minim din ultimul deceniu, susţin reprezentanţii Coface, adăugând că investiţiile scad, însă, iar durata de rotaţie a stocului creşte, viteza colectării creanţelor rămâne la un nivel rapid, iar profiturile sunt reinvestite pentru scăderea gradului de îndatorare, aspecte dificile cu care se confruntă aceste companii.
În privinţa celor mai afectate sectoa-re de activitate, în perioada indicată, analiza citată mai notează: "Primele trei sectoare care înregistrează cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvenţă sunt: comerţul cu ridicata şi dis-tribuţie (480), sectorul construcţiilor (438) şi comerţul cu amănuntul (387)".
Analizând numărul de insolvenţe, raportat la totalul firmelor active din sectorul respectiv, raportul evidenţiază următoarele sectoare de activitate, ca fiind primele trei cu cele mai ridicate valori pentru acest indicator (raportat la 1.000 de firme active): sectorul tranzacţiilor imobiliare, comerţul cu ridicata şi distribuţie şi sectorul trans-porturilor.
Eugen Anicescu, Country Manager Coface România, a afirmat: "Mediul de afaceri din Romania se află în situaţia paradoxală în care, în pofida unor ani de creştere economică extrem de dinamică, nu reuşeşte să concretizeze suficiente oportunităţi din cauza provocărilor actuale şi a incertitudinilor externe ori pe plan local, cele din urmă acţionând semnificativ la începutul acestui an. Numărul companiilor active nu a crescut în ultimii zece ani, iar pe ansamblu companiile sunt mai îndatorate şi au presiuni mai mari pe lichiditate. Dacă ne uităm la vârful economiei, evoluţia pe parcursul anului 2018 a celor mai mari 1.000 de companii active în România (care concentrea-ză jumătate din veniturile tuturor firmelor) reflectă provocări majore în dezvoltarea acestora: diminuarea marjei brute (concurenţa agresivă), scăderea profitului operaţional (costurile cresc mai accelerat decât veniturile, de menţionat aici presiunea pe costurile cu salariile) şi deteriorarea competitivităţii (activele sunt utilizate pentru o perioadă mai extinsă)".
Astfel, din totalul celor 3.058 de companii insolvente în primul semes-tru al anului, 1.529 au depus declaraţiile financiare pentru activitatea des-făşurată în anul 2018, mai indică raportul. Rezultatele analizei Coface confirmă faptul că una dintre principalele cauze care au alimentat riscul intrării în insolvenţă a fost deteriorarea lichidităţii, care a fost compensată prin extinderea creditului furnizor.