ANALIZĂ FRAMES & ACDA: România economică riscă să se prăbuşească precum un castel de nisip

România economică riscă să se prăbuşească precum un castel de nisip, în condiţiile în care autorităţile întârzie să ofere soluţii concrete la criza fără precedent care se instalează odată cu pandemia de coronavirus, arată o analiză realizată de Frames şi Agenţia de Consultanţă pentru Dezvoltarea Afacerilor (ACDA).

Potrivit sursei citate, în ritmul în care efectele economice se amplifică, ne vom trezi rapid cu peste 2 milioane de oameni fără joburi şi cu o recesiune severă din care ne va fi greu să ieşim. România riscă să piardă cursa pentru competitivitate în faţa ţărilor din regiune, precum Polonia, Ungaria şi Bulgaria, care vin cu măsuri concrete de susţinere a economiei, menite să asigure continuarea business-ului dincolo de perioada stării de urgenţă.

România economică arată precum un pacient ajuns la spital în comă, cu multiple traumatisme, căruia medicii, în loc să îl ducă în sala de operaţie, îi administrează o aspirină şi îi pun pansamente, pentru a-i acoperi rănile grave.

Fără tratamente medicale de specialitate, pacientul România riscă să moară, iar dacă va fi totuşi salvat printr-o minune, va rămâne cu dizabilităţi care nu îi vor mai permite să ducă o viaţă normală.

Aşa arată, potrivit analiştilor, radiografia economiei româneşti după o lună de ,,coronacriză economică''.

,,Din mediul de afaceri primim semnale că tot mai multe companii îşi suspendă activitatea şi că blocajul financiar se accentuează. Creditul furnizor, cel care alimenta mare parte din business-ul din România, a îngheţat, iar multe companii au ajuns în prag de faliment, astfel că îşi vor trimite angajaţii în şomaj sau îi vor disponibiliza în această lună. În acest ritm, vom ajunge rapid la 2 milioane de angajaţi fără joburi la finalul stării de urgenţă'', afirmă analiştii de la Frames.

În timp ce în România, planurile de combatere a crizei vizează doar 2% din PIB şi acoperă doar perioada de stare de urgenţă, în Ungaria, o ţară care are o economie cu 40% mai mică decât cea a României, Guvernul alocă 30 de miliarde de euro (20% din PIB) pentru compensarea efectelor crizei, printre care şi un fond strategic de 1,3 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură.

DE CE EXPORTĂM FORŢĂ DE MUNCĂ?

În timp ce alte ţări încearcă să îşi protejeze forţa de muncă, să le ofere joburi şi să îi ţină în ţară, România exportă muncitori pe bandă rulantă către Germania şi, posibil în lunile următoare, către Italia şi Franţa, ţări care au anunţat, la rândul lor, că vor muncitori români.

Potrivit analiştilor, dincolo de încălcarea flagrantă a regulilor privind starea de urgenţă, această situaţie arată lipsa de viziune a autorităţilor române în privinţa forţei de muncă.

,,Continuăm, din păcate, o politică păguboasă, care a afectat economia românească în ultimii 30 de ani. În loc să luăm măsuri pentru a ne conserva forţa de muncă, le facilităm plecarea în străinătate. Să nu uităm că, acum câţiva ani, un politician cunoscut spunea că nu avem nevoie de medici. Acum, în această situaţie incertă, este nevoie, mai mult ca oricând, de un mesaj clar către românii care vor să rămână în ţară, un plan concret prin care aceşti oameni să fie păstraţi în ţară, nu să-i îngrămădim în avioane charter cu destinaţia Occident. Să îi implicăm în agricultura românească, în refacerea sistemelor de irigaţii, în construcţiile de infrastructură (drumuri, cale ferată, spitale, şcoli etc.)'', a declarat Negrescu.

România are nevoie, mai mult ca oricând, de leadership, de politicieni care să uite de interesele electorale şi care să ia măsuri drastice, chiar dacă nepopulare.

,,De ce nu s-a apelat încă la banii de la Fondul Monetar Internaţional? Pentru că un program de finanţare va veni cu condiţionalităţi clare, precum reducerea aparatului de stat - concedierea a sute de mii de bugetari, privatizarea directă sau pe bursă a companiilor de stat căpuşate politic, precum Aeroportul Otopeni, Hidroelectrica, TAROM, SNCFR, SNLO, renunţarea la pseudo-programul de dezvoltare locală PNDL. Astfel de măsuri vor afecta capitalul electoral al guvernanţilor. Din păcate, sacrificăm potenţialul de revenire al economiei pe altarul intereselor electorale'', afirmă analiştii.