"Redescoperim Maramureşul" - nou concept de promovare a turismului în nordul ţării

Maramureşul reprezintă una dintre destinaţiile preferate ale turiştilor din România, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă şi a sărbătorilor pascale. Mocăniţa de pe Valea Vaserului, Cimitirul Vesel din Săpânţa, mânăstirea Bârsana şi Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei situat în oraşul Sighetul Marmaţiei, reprezintă obiective turistice cunoscute atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional. Dar Maramureşul, cu cele patru ţări (ţinuturi) ale sale - Maramureşul voievodal, Ţara Oaşului, Ţara Chioarului şi Ţara Lăpuşului - are foarte multe obiective turistice necunoscute încă de mulţi dintre cetăţenii români şi străini.

Pentru punerea în lumină a acestor obiective turistice, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), în parteneriat cu Consiliul Judeţean Maramureş, a pus în practică un nou concept de promovare - "Redescoperim Maramureşul", menit să prezinte publicului specificul fiecăreia dintre cele patru ţinuturi maramureşene, principalele puncte de atracţie şi să le insufle oamenilor dorinţa de a vizita aceste locuri ce reuşesc încă să păstreze amprenta tradiţională a satului românesc. Iar primii care au beneficiat de acest nou concept de promovarte au fost reprezentanţii mass-media şi agenţii de turism din ţara noastră, cu prilejul infotripului ce s-a desfăşurat săptămâna trecută.

"Maramureşul este una dintre cele mai valoroase destinaţii turistice ale României, iar acest parteneriat strategic cu Consiliul Judeţean este un exemplu de bune practici în promovarea turismului românesc. Prin acest infotrip, dorim să contribuim la crearea unui brand turistic puternic pentru regiune şi să generăm un impact economic pozitiv pentru comunităţile locale", a declarat Alin Burcea, preşedinte ANAT.

"Am făcut acest demers pentru că, de-a lungul activităţii noastre profesionale, ne-am dorit foarte mult ca Maramureşul să se vândă, să ajungă să fie o destinaţie vandabilă atât în piaţa internă cât şi internaţională. Am descoperit că e greu să vindem Maramureşul, pentru că nu îl cunoaştem suficient de bine. Colegii noştri din agenţiile de turism din ţară şi din străinătate ne pot ajuta să vindem Maramureşul, adică să aducem turişti în această zonă a ţării. Iar pentru realizarea acestui proiect am primit sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş. Şi am gândit, împreună cu colegii profesionişti din turism, un program frumos care a avut de toate: de la cultură la tradiţii, la peisaje, la gastronomie locală", ne-a transmis Diana Iluţ, vicepreşedinte ANAT, cu prilejul unei conferinţe de presă care a fost organizată în municipiul Baia Mare, în cadrul infotripului.

La rândul său, Gabriel-Valer Zetea, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş ne-a spus: "Am descoperit în ultima perioadă că viziunile noastre pragmatice în ceea ce priveşte promovarea şi abordarea vânzării produsului turistic Maramureş coincid cu cele ale ANAT. De aceea, am primit cu bucurie propunerea ANAT privind organizarea acestui proiect şi am ales să încercăm să arătăm acolo unde se vinde efectiv produsul turistic, ce are nou Maramureşul, ce pot să descopere turiştii români şi străini care aleg să vină aici. Trebuie să găsim posibilităţi pentru ca turiştii români şi străini să vină să vadă aceste meleaguri frumoase pe care le-a creat Dumnezeu şi pe care noi le menţinem vii prin prisma tradiţiilor, a lucrurilor moştenite de la moşii şi strămoşii noştri. Tocmai de aceea, proiectul de promovare pragmatică a Maramureşului este binevenit şi am înţeles rolul ce revine autorităţilor locale. Îmi doresc ca prin promovarea produsului turistic Maramureş şi prin creşterea numărului de turişti români şi străini, maramureşenii să îşi dezvolte afacerile, să se întoarcă acasă şi să îşi deschidă o afacere în turism, deoarece vor câştiga mai bine şi vor avea din ce să îşi întreţină familia. În felul acesta trebuie văzut turismul: ca o industrie profitabilă. De aceea, trebuie să îi creăm această imagine, iar investiţiile publice făcute de Guvern la Borşa sunt un exemplu pozitiv de modul în care turismul a reuşit să redea viaţă unei întregi văi, a reuşit să ofere încredere investitorilor privaţi care au deschis noi unităţi de cazare şi au oferit angajaţilor venituri mai consistente".

• Borşa - investiţii masive în domeniul schiabil

Staţiunea turistică Borşa reprezintă principalul punct de atracţie pentru iubitorii sporturilor de iarnă oferit de judeţul Maramureşul în sezonul rece, mai ales în ultimii ani, după ce administraţia locală, cu srpijinul Guvernului, a investit masiv în pârtia olimpică de schi, pentru care a construit şi o telegondolă, ce este singura din ţară care are o staţie intermediară.

Ion Sorin Timiş, primarul staţiunii Borşa, ne-a declarat: "În 2016, împreună cu colegii de la primărie, am început un plan de investiţii în oraşul Borşa, de 100 milioane euro, pe 10 ani. Anul viitor se vor încheia investiţiile pe care le-am propus acum 10 ani şi începem altă investiţie pentru oraş în mare parte în domeniul turistic. Telegondola de la Borşa este o instalaţie fabricată în Austria, de compania Dopplemayr. Sunt 56 de gondole, de opt locuri, cu o capacitate de transport de 1.800 de persoane pe oră. În cele patru sezoane de schi, cel mai mult s-a stat la coadă la telegondolă 10 minute. Pentru cei care aţi fost la Poiana Braşov, între 10 minute şi două ore e o mare, mare diferenţă. 37 de milioane de euro a costat în totalitate investiţia aici, însemnând exproprieri, linia de energie electrică, parcarea, amenajarea pârtiei de schi cu tot ceea ce înseamnă dotare şi sistemul de nocturnă şi telegondola. Toată investiţiile sunt realizate cu fonduri de la Guvernul României, prin Masterplanul de Turism, şi cu cofinanţare din bugetul local. Am primit finanţare de la bugetul de stat, deoarece în actualul exerciţiu bugetar multianual european 2021-2027, România nu primeşte fonduri europene pentru investiţii în pârtii de schi şi instalaţii de transport pe cablu".

Investiţia în domeniul schiabil din Borşa se pare că este una rentabilă, atât timp cât recent încheiatul sezon de schi 2024-2025 a fost cel mai bun, prin prisma celor peste 100.000 de carduri vândute pentru telegondola care oferă acces la pârtia olimpică, la un preţ de 160 de lei/zi.

Edilul din Borşa a precizat: "În primul an am vândut 35.000 de carduri pentru perioada de iarnă. În al doilea sezon am ajuns la aproape 50.000, iar în sezonul care tocmai a trecut s-au vândut 100.000 de carduri. A fost şi cel mai bun sezon de schi pe care l-am avut. În principal, turiştii care vin la noi, atât pe perioada de vară, cât şi pe perioadă de iarnă, din România sunt din judeţele Constanţa, Brăila, Galaţi, Iaşi, Bacău şi, în ultimii doi ani, au început să vină şi din zona de sud, din Oltenia, şi din partea de vest a României, Timiş şi Bihor. Din străinătate, pe perioada de iarnă, ne vin turişti din Republica Moldova, Polonia, Slovacia şi Ungaria".

Pârtia de schi din Borşa are o lungime de 2.850 de metri, cu o diferenţă de nivel de 777 metri, fiind singura pârtie olimpică din România. Pârtia este dotată cu instalaţie de zăpadă articială, alcătuită din 33 tunuri de zăpadă, cu un lac de acumulare la altitudinea de 1.300 de metri. Tot la cota 1300 este şi o staţie intermediară, pentru schiorii începători care folosesc partea de jos, unde panta este mai lină. Instalaţia este automată, ceea ce permite ca în 72 de ore, pârtia să fie acoperită cu un strat de zăpadă de 40 centimetri pe toată lungimea şi pe toată lăţimea ei, de 50 de metri.

Pârtia olimpică este omologată de Federaţia Internaţională de Schi pentru cinci din cele şase tipuri de competiţii care se pot organiza sub egida respectivei federaţii.

"Am organizat de două ori aici Cupa Balcanică de Schi şi Campionatul Naţional de Schi. Anul trecut am avut invitaţi schiori din 24 de ţări. Anul viitor încercăm să organizăm o etapă de cupă mondială de snowboard şi, ulterior, vom vedea cum ajungem la sportul regină, competiţie downhill de feminin sau masculin", a menţionat primarul Ioan Timiş.

La baza pârtiei se află un centru de închiriat a echipamentului de schi şi un restaurant, obiective gestionate, ca şi telegondola, de o societate comercială înfiinţată de Consiliul Local Borşa.

O veste bună pentru viitori turişti, care se vor caza minimum trei nopţi la un hotel sau pensiune din Borşa, este că vor primi, din toamnă, prin programul Visit Borşa Fidelity, diverse facilităţi şi reduceri, precum 30% la abonamentul de schi, 15% la magazinul de articole sportive, 15% la restaurant, dar şi la toate activităţile turistice organizate în oraş.

Edilul din Borşa ne-a mai spus că investiţiile nu se opresc aici şi că doreşte ca, din viitorul Programul Operaţional Regional 2027 - 2032, să obţină o finanţare de minimum 50 milioane euro, în aşa fel încât pârtia olimpică de aici, cu pârtia veche din zona Runcu Ştiolului şi cu cea din Pasul Prislop să fie legate, obţinându-se, astfel, în jur de 25 de kilometri de pârtii de schi, interconectate, dotate cu zăpadă artificială pe toată lungimea lor, şi la care accesul se va face cu acelaşi abonament.

Ion Sorin Timiş ne-a precizat: "Prima fază a proiectului prevede şase noi instalaţii şi construirea unui nou lac de acumulare în zona Ştiol, care va aproviziona cu zăpadă pârtiile noi. Până în prezent, avem făcute ridicările topografice pe toată zona ce cuprinde 4.800 hectare. Împreună cu o companie din Berlin am făcut o machetă 3D, care arată cum sunt pârtiile, cum urmează să fie montate instalaţiile. Am dus linia de curent, am făcut drumurile de acces, avem avizul de la Parcul Naţional şi, împreună cu compania Transcablu de la Braşov, realizăm studii de fezabilitate pentru a putea obţine finanţări, atât prin POR 2027-2032, cât şi din alte surse de finanţare. O altă fază a proiectului prevede un centru spa cu piscine acoperite, indoor şi outdoor, dar şi a unui parc de aventură. Între staţia intermediară a telegondolei Borşa şi lacul de acumulare de la cota 1300 se va construi un parc de aventură cu 13 instalaţii, care vor funcţiona atât pe perioada de iarnă, cât şi pe perioadă de vară, inclusiv o instalaţie care produce zăpadă la temperaturi pozitive de până la 30 grade Celsius şi va fi o pârtie de 120 de metri care va fi cu zăpadă şi pe perioada de vară şi, bineînţeles, pârtia artificială pe o porţiune din pârtia olimpică să poată fi folosită şi în perioada de vară, atât pentru împătimiţii ice-schi-ului, cât şi pentru partea sportivă".

Edilul a mai menţionat că doreşte revigorarea săriturilor cu schiurile, pe trambulinele existente în zonă, construirea unui observator astronomic în vârful pârtiei olimpice de schi şi o telecabină care să lege oraşul Borşa de vârful Pietrosul Rodnei, cel mai înalt vârf montan din Carpaţii Orientali.

• Mocăniţa - atracţia numărul 1 a Maramureşului voievodal

Mocăniţa din Vişeu de Sus, trenul care urcă 47 kilometri pe Valea Vaserului, distanţă din care doar 21,6 kilometri sunt destinaţi turiştilor, reprezintă de foarte mulţi ani emblema Maramureşului în domeniul turismului. Trenul tras de o locomotivă cu aburi parcurge un traseu anevoios în peisajul sălbatic al munţilor Maramureşului Voievodal, traseul fiind inaugurat în urmă cu aproape o sută de ani. Prima locomotivă care a parcurs acest traseu s-a numit Măriuţa, construită la fabrica Orenstein&Koppel din Berlin în anul 1910, iar în trecut calea ferată era folosită doar pentru transportul lemnelor şi al muncitorilor care lucrau la tăierea arborilor din pădurile situate pe Valea Vaserului, dar şi minerilor şi căutătorilor de aur care au venit pe aceste meleaguri. Calea ferată cu ecartament îngust care şerpuieşte pe Valea Vaserului a fost construită în 1932, dar a fost distrusă în cel de-Al Doilea Război Mondial, fiind reabilitată ulterior.

Pe traseul respectiv, care pleacă din Vişeu de Sus şi ajunge la staţia Paltin, cu un mic popas la staţia Glîmboaca (Piatra Şoimului), mai pot fi zărite diferite grote, dar şi tuneluri care au fost construite în primul şi al doilea război mondial, când linia frontului se afla în zona respectivă. De altfel, tot în zonă, pot fi întâlnite mai multe cimitire comune în care şi-au găsit somnul de veci soldaţii căzuţi pe câmpul de luptă de aici în timpul celor două războaie mondiale.

În prezent, pe lângă trenurile cu lemne, există şi trenul destinat turiştilor, operat de o companie privată. În funcţie de numărul de turişti, sunt disponibile până la 7 garnituri de tren, fiecare trasă de locomotive cu aburi, pregătite să te poarte într-o adevărată călătorie în timp. Drumul până la staţia unde se face popasul pentru prânz durează aproximativ două ore, iar turiştii sunt aşteptaţi cu bucate tradiţionale, muzică, dans şi voie bună. Mocăniţa şi-a reluat programul de vară începând cu 1 aprilie 2025, plecările fiind programate zilnic până la finalul lunii octombrie. Compania care administrează mocăniţa mai face câteva curse speciale în perioada sărbătorilor de iarnă.

Am ales ca în acest material să prezentăm doar două dintre obiectivele principale turistice ale Maramureşului, care se adaugă celui abia descoperit de noi în Săcel şi despre care am relatat în paginile ziarului BURSA la finalul săptămânii trecute.

Citeşte Minunile Maramureşului: Simfonia lutului din Săcel

Vom reveni pe parcursul acestei săptămâni cu prezentarea altor locuri de vis din Maramureş, printre care se numără, de dată recentă, şi satul Breb, cu ale sale case tradiţionale.