Cifra de afaceri a producătorilor de vin din România a crescut cu peste 20% faţă de 2020 la cel mai ridicat nivel din istorie, de aproape 2,1 miliarde lei în 2021, conform unui comunicat remis redacţiei. Astfel, în linie cu estimările analiştilor KeysFin, piaţa de vin locală a depăşit cu 3,4% maximul anterior atins în 2017, de puţin peste 2 miliarde de lei şi a fost cu 55% peste nivelul din 2012.
"Pentru 2022 estimăm continuarea creşterii pieţei vinului şi depăşirea maximului istoric atins anul trecut, la peste 2,3 miliarde de lei în baza datelor de la Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OVIS) şi a inflaţiei anuale de aproape 11% în cazul vinului, raportată de Institutul Naţional de Statistică" a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.
Potrivit sursei citate, în 2021, în România existau 611 de companii care aveau ca obiect de activitate producţia de vinuri şi/sau cultivarea de struguri (cod CAEN 1102 - Producţia de vin din struguri şi cod CAEN 0121 - Cultivarea strugurilor), cu 1% mai multe faţă de 2020 şi în creştere cu 25% comparativ cu 2012.
În ceea ce priveşte topul producătorilor de vin locali, primul în top a rămas CRAMELE RECAŞ SA, cu o cotă de 12% din total şi o cifră de afaceri de 252 milioane lei, după cel mai mare avans nominal anual din top 10, de peste 50 de milioane de lei în 2021.
Clasamentul este completat de JIDVEI SRL (jucător care a înregistrat în 2021 a doua cea mai mare creştere nominală anuală din Top 5, de 36,6 milioane de lei, ajungând astfel la o cotă de 8,7% din total), COTNARI SA (cu 7,9% din total), ZAREA SA (compania cu cea mai mare creştere procentuală anuală din Top 5, de 32%, care a urcat astfel un loc în top 5 şi a ajuns la 7% din total) şi CRAMA CEPTURA SRL (care a înregistrat cel mai mic avans procentual şi nominal din Top 5 şi a ajuns la o cotă de piaţă de 6,9% în 2021), subliniază sursa citată.
Primii 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de aproape 1,2 miliarde de anul trecut, ceea ce a reprezentat 56% din piaţă.
Rezultatul net al producătorilor de vin locali a ajuns la un nivel record şi a depăşit pentru prima dată în istorie pragul de 125 de milioane de lei în 2021.
CRAMELE RECAŞ SA a avut un rezultat pozitiv care reprezintă aproape o treime din profitul pieţei de vin din România. Pe următoarele locuri se află CRAMA CEPTURA SRL (profit net de 23,8 milioane de lei), ZAREA SA (profit net de 17,4 milioane de lei), JIDVEI SRL (profit net de 14,8 milioane de lei) şi CASA DE VINURI COTNARI SA (6,5 milioane de lei în 2021).
Primele 5 companii ale clasamentului au generat împreună aproape 56% din profitul pieţei în 2021.
Consumul de vin a înregistrat o creştere de aproximativ 12% după ieşirea din pandemie, odată cu redeschiderea restaurantelor şi reluarea evenimentelor cu public. În 2021, un român a băut cu 2,6 litri mai mult vin faţă de 2020, ajungând în medie la 23,7 litri potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
Că este vorba de sărbătorile de iarnă, cele pascale sau de Ziua Îndrăgostiţilor, românii preferă vinul autohton, peste 95% din producţia de vin românesc fiind consumată de piaţa internă.
Resursele totale de vinuri din România au crescut cu 658,1 mii hl faţă de 2020, la 7.795 mii hl în 2021 potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Avansul s-a datorat în principal producţiei de vinuri care a crescut cu 11,5% (+467,8 mii hl), în 2021 faţă de anul anterior. Importul de vinuri şi stocul iniţial de vinuri au crescut, cu 31,3% la 582 mii hl, respectiv cu 2,0% la 2.695 mii hl în 2021 comparativ cu 2020. Exportul de vinuri a scăzut cu 9,9 mii hl faţă de anul precedent, la 189 mii hl în 2021, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.
La nivel mondial, producţia de vin este estimată în acest an la 260 milioane hectolitri, volumul fiind cu 1% sub nivelul din 2021, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului.
În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, volumul producţiei de vin este estimat la 157 milioane hectolitri pentru acest an, cu 2% peste nivelul din 2021, subliniază sursa citată.
Italia rămâne cel mai mare producător de vinuri din UE după menţinerea la nivelul de 50,3 milioane hectolitri, Franţa îşi consolidează poziţia a doua după o creştere de 17% la 44,2 milioane hectolitri, iar Spania închide clasamentul cu 33 milioane hectolitri, după o scădere de 6% în 2022, potrivit estimărilor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului.
România rămâne al şaselea producător european în ciuda secetei, cu 4,6 milioane hectolitri, după un avans de aproximativ 4% în 2022, potrivit estimărilor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, se menţionează în comunicat.