English
România se pregăteşte pentru un al doilea tur de scrutin prezidenţial pe 8 decembrie, în care se vor confrunta un critic vocal al NATO, din rândul dreptei dure, şi lidera unui partid de centru-dreapta din opoziţie, dar rezultatul preliminar al alegerilor indică o potenţială ameninţare pentru poziţia fermă proucraineană a ţării, relatează publicaţia Reuters.
După numărarea a 99,9% dintre voturile exprimate, candidatul extremei drepte Călin Goergescu, în vârstă de 62 de ani, a obţinut 22,9% dintre voturile exprimate, iar candidata de centru-dreapta Elena Lasconi s-a clasat a doua cu 19,2%.
Lasconi l-a devansat pe candidatul stângii, premierul Marcel Ciolacu, care a fost favoritul clar în primul tur, propulsată de o susţinere puternică a alegătorilor români care trăiesc în străinătate.
Preşedintele ţării are un rol semi-executiv care-i oferă controlul asupra cheltuielilor apărării, care riscă să fie o problemă dificilă mai ales în contextul în care asupra Bucureştiului se exercită presiuni să-şi menţină obiectivele în cheltuielile NATO în al doilea mandat al lui Donald Trump şi să încerce în acelaşi timp să reducă un deficit fiscal greu.
Unele sondaje de opinie îl creditau pe Georgescu cu aproximativ 5% dintre intenţiile de vot înaintea alegerilor, după ce abia apărea în sondaje anterioare.
Diferenţa între popularitatea sa cu o singură cifră şi rezultatul de duminică este fără precedent de la căderea comunismului în 1989, potrivit comentatorului politic Radu Magdin.
"N-am văzut niciodată în cei 34 de ani ai democraţiei noastre o asemenea creştere faţă de sondaje", declară Magdin.
Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din România s-a axat în mare măsură pe problema creşterii costului vieţii, un subiect de mare interes pentru alegători, într-o ţară care are cea mai mare proporţie de persoane expuse riscului de sărăcie din Uniunea Europeană.
Ciolacu a mizat în alegeri pe promisiunea unor cheltuieli generoase şi nicio creştere de impozite, în ciuda faptului că România înregistrează cel mai mare deficit din UE - de 8% în previziunile economice - şi oferind un sentiment de siguranţă în stabilitate politică într-o perioadă în care are un război la uşă.
Un fost membru marcant al Partidului Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR, extremă dreapta), Georgescu a catalogat scutul antirachetă NATO de la Deveselu o "ruşine a diplomaţiei".
El a declarat că NATO nu-şi va apăra niciunul dintre membri dacă este ataca de către Rusia.
"Suntem puternici şi curajoşi, mulţi dintre noi am votat, încă şi mai mulţi o vom face în turul doi", a declarat Georgescu, singur, în faţa unei clădiri rezidenţiale, în apropiere de Bucureşti.
Lasconi, o fostă jurnalistă, a intrat în Partidul Uniunea Salvaţi România (USR) în 2018 şi a devenit şefa formaţiunii anul acesta. Un primar aflat la al doilea mandat, susţine creşterea cheltuielilor pentru apărare ca parte a unui angajament ferm faţă de securitatea naţională şi internaţională. De asemenea, este un susţinător activ al Ucrainei în contextul războiului cu Rusia, subliniind importanţa ajutorului continuu pentru acest stat vecin, ca parte din responsabilităţile României ca membru NATO şi UE.
LA MARGINEA RĂZBOIULUI
România are o frontieră de 650 de kilometri cu Ucraina, iar după ce Rusia a atacat Kievul în 2022 a permis exportul a milioane de tone de cereale la Marea neagră prin portul Constanţa şi i-a furnizat ajutor militar. Ea i-a donat o baterie de apărare antiaeriană de tip PATRIOT.
Satele de la frontiera cu Ucraina au fost teatrul unei serii de atacuri cu dronă care au încălcat spaţiul aerian românesc, însă fără să se soldeze cu victime.
Un comentator politic nu exclude un amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale din România în favoarea lui Georgescu.
"Având în vedere poziţia lui Georgescu faţă de Ucraina şi discrepanţa între sondajele de opinie şi rezultatul real, nu putem să excludem" un amestec rus, declară un profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babes-Bolyai, Sergiu Mişcoiu.
Klaus Iohannis, în vârstă de 65 de ani, se află la finalul celui de-al doilea mandat de preşedinte al României. În această perioadă, el a consolidat poziţia pro-occidentală a ţării, sprijinind aderarea la Uniunea Europeană şi NATO, şi a menţinut relaţii strânse cu partenerii din Occident.
Rezultatele scrutinului de duminică sunt una dintre cele mai mari surprize ale alegerilor postcomuniste din România, în care liderii celor mai mari două partide, Partidul Social Democrat (PSD, centru-stânga) şi Partidul Naţional Liberal (PNL) - care se află la putere în cadrul unei coaliţii - au fost eliminaţi în primul tur.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Simpla întrebare
(mesaj trimis de Iulian în data de 25.11.2024, 17:48)
Unde este șocul dacă cineva critica NATO? Asta nu se numește democrație? Sau poate ca i media di astăzi au păstrat aceiași redactori din vremea lui Ceaușescu unde cine își permitea sa critice regimul era considerat dusmanul poporului.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.11.2024, 18:00)
In Canada tara progresista democratica a fost demonstratie anti NATO si n-a facut nimeni infarct !