ANALIZĂ SĂPTĂMÂNALĂ Dobânzile pe termen lung ale statului, la maximul ultimelor patru săptămâni

Piaţa titlurilor de stat din Ro­mânia a incorporat climatul macro-financiar mondial şi european şi factorii interni în prima săptămână din decembrie, evidenţiindu-se creşterea uşoară a ratei de dobândă la obligaţiunile suverane pe scadenţa 10 ani, la 3,29%, evoluţie în convergenţă cu cele din Statele Unite şi Germania, arată Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, într-un raport de analiză.

Economistul notează că evoluţiile au fost susţinute de perspectivele de accelerare a PIB-ului nominal, în contextul proximităţii lansării campaniilor de vaccinare şi mix-ului relaxat de politici economice în implementare. La rândul lor, analiştii BT Asset Management arată că nu s-au consemnat evoluţii notabile pe randamentele la obligaţiunile suverane în lei în săptămâna de dinaintea alegerilor generale.

Rădulescu notează: "În România, comerţul cu amănuntul a continuat să crească în octombrie, dar cu ritmuri în decelerare (1,8% lună/lună şi 4,1% an/an), pe fondul reintroducerii de restricţii de circulaţie în contextul intensificării crizei sanitare. De asemenea, climatul din piaţa forţei de muncă s-a deteriorat în octombrie: rata şomajului în creştere la 5,3% de la 5,1% în septembrie. Pe de altă parte, ritmul anual al preţurilor la nivel de producător în industrie a persistat în teritoriu negativ, pentru a şaptea lună la rând în octombrie, iar rezervele internaţionale s-au ajustat cu un ritm lunar de 1,8% la 38,4 miliarde de euro în noiembrie. Totodată, marjele nete de dobândă aplicate în sectorul bancar au scăzut în octombrie. Aceste evoluţii, coroborate cu dinamica din pieţele financiare internaţionale, au determinat creşterea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 0,8% la 3,29% în cursul săptămânii (trecute), maximul ultimelor patru săptămâni. Spread-ul de dobândă s-a majorat cu 2,5% la 1,02 puncte procentuale".

De la începutul anului şi până în prezent, costurile de finanţare pe termen lung ale statului au coborât cu 25,4%, evoluţie venită pe fondul intervenţiilor şi deciziilor Băncii Naţionale a României (BNR), ameliorarea climatului financiar după tensiunile din martie şi reducerea inflaţiei. BNR va publica luni raportul statistic pe luna noiembrie, care este de aşteptat să arate că banca centrală nu a achiziţionat titluri de stat nici în luna precedentă după alte două luni de pauză în septembrie şi octombrie. BNR are un portofoliu de titluri de stat de 5,28 miliarde de lei, achiziţii realizate în perioada aprilie-august. De notat că factorii de decizie de la nivelul Băncii Naţionale au ceva presiuni în ultima perioadă din partea ministrului de Finanţe Florin Cîţu pentru relaxarea suplimentară a politicii monetare, care a solicitat de mai multe ori reducerea dobânzii-cheie pentru stimularea creditării şi a economiei şi a declarat recent că vrea să meargă la şedinţele de politică monetară ale BNR.

Totodată, analiştii BT Asset Management mai notau vineri că după alegerile parlamentare "se prefigurează un guvern PNL/USR, dar probabil negocierile pentru formarea acestuia vor fi dure şi îndelungate".

"Piaţa de obligaţiuni nu pare să ţină cont de un asemenea scenariu", comentează analiştii BTAM.

De notat că în prima săptămână din decembrie, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 575 milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2030, la un cost mediu anual de 3,34%. Totodată, în a doua săptămână din decembrie Ministerul de Finanţe a programat trei licitaţii pe piaţa internă: una cu certificate pe 12 luni în volum de 500 milioane de lei; două cu titluri scadente în octombrie 2034 (345 milioane de lei) şi iunie 2026 (690 milioane de lei).

Per ansamblu, MFP a programat în decembrie licitaţii pe piaţa internă în volum de 5 miliarde de lei (din care 500 milioane RON prin certificate pe 12 luni), comparativ cu un volum atras de 7,8 miliarde de lei în noiembrie. Ministrul Finanţelor Florin Cîţu a declarat săptămâna trecută că Finanţele au început pre-finanţarea bugetului de anul viitor în condiţiile în care necesarul de finanţare pe 2020 de circa 150 de miliarde de lei a fost acoperit integral.

"Am terminat cu anul acesta, finanţarea necesarului pentru 2020 este terminată de aproape 2-3 săptămâni. Ceea ce facem acum este pre-finanţare pentru anul viitor, ca să mă asigur că lăsăm un buffer important acolo, deci o sumă de bani pusă deoparte pentru perioada următoare. Nu ştim ce se întâmplă în perioada următoare, cât de volatilă va fi această iarnă, şi atunci vreau să fie finanţarea asigurată, să nu existe niciun risc pentru România", a afirmat Cîţu săptămâna trecută.

În privinţa pieţei bursiere locale, analiştii BTAM arată că săptămâna a fost una pozitivă cu 14 acţiuni care au crescut şi 2 care au scăzut (BET). Year-to-date piaţa (BET) consemna vineri, înaintea încheierii şedinţei de tranzacţionare, un minus de 5%, "performanţă mai bună decât a pieţelor din regiune"

"Piaţa, (consens Bloomberg) se aşteaptă ca profiturile companiilor să rămână sub presiune şi în 2021", arată analiştii.

Calendarul macroeconomic al săptămânii în curs cuprinde pentru România comenzile în industrie, PIB-ul, investiţiile, comerţul internaţional cu bunuri, salariul mediu net şi inflaţia.