Băncile europene au avut de susţinut negocieri dure cu liderii politici pentru a stabili la ce procent din datoria publică a Greciei vor renunţa, se arată într-o analiză X-Trade Brokers. Autorităţile publice şi-au impus punctul de vedere, ajungându-se la renunţarea la jumatate din sumele pe care instituţiile de credit le aveau de recuperat, ceea ce se traduce în pierderi de aproximativ 100 de miliarde euro pentru bănci. Acordul de principiu va trebui acceptat de fiecare bancă în parte, totuşi este probabilă o participare masivă. Dar, cu încheierea acestui episod, ar putea începe un alt duel, mai puţin mediatizat, dar cu influenţe destul de adânci pentru economie. Există un acord larg între investitori, economişti şi politicieni că este nevoie de îmbunătăţirea raportului între capitalul de bază şi activele totale ale băncilor (ponderate cu riscul) până la 9%, pentru a diminua riscurile şi a restabili încrederea în pieţe. Sunt două căi principale de a obţine raportul dorit: injecţii de capital nou în bănci sau diminuarea expunerii acestora la economia reală.
"Pentru acţionarii privaţi ai băncilor, injecţia de capital la cotaţiile actuale constituie o veste proastă, participarea lor va fi diminuată drastic, ceea ce le va aduce anumite pierderi. Pe de altă parte, dacă pentru bancheri varianta diminuării creditării către economia reală pare mai atractivă, este totuşi departe de a fi o soluţie perfectă. În primul rând, economia europeană are în faţă un traseu dificil şi ar avea nevoie de susţinere din partea sectorului bancar; limitarea creditării ar însemna încetinire marcată poate chiar de recesiune. În al doilea rând, o creditare mai redusă s-ar transpune în profituri mai mici pentru bănci", a afirmat Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers.
În final, se poate ajunge la o combinaţie între cele două metode. Dar este important nu doar pentru Europa, ci şi pentru România, ca grosul ajustărilor să se facă prin injecţii de capital suplimentar.