Execuţia bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 125,72 miliarde lei, respectiv 7,12% din PIB faţă de deficitul de 73,55 miliarde lei, respectiv 4,58% din PIB aferent celor 11 luni ale anului 2023, anunţă Ministerul de Finanţe, potrivit news.ro.
"Execuţia bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 125,72 miliarde lei, respectiv 7,12% din PIB faţă de deficitul de 73,55 miliarde lei, respectiv 4,58% din PIB aferent celor 11 luni ale anului 2023", anunţă Ministerul de Finanţe.
Veniturile totale au însumat 523,94 miliarde lei în primele unsprezece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 12,7% (an/an), susţinut în principal de încasările din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit -, care includ şi efectele amnistiei fiscale instituite prin O.U.G. nr. 107/2024.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 44,74 miliarde lei, în creştere cu 21,7% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste dinamica fondului de salarii din economie (17,1%), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024). Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (61%) şi aferente declaraţiei unice (12,5%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne în teritoriul negativ (-3,7%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 172,25 miliarde lei, în creştere cu 20% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 34,40 miliarde lei, consemnând o creştere de 22,3% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată negativ de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,6 miliarde lei).
Încasările nete din TVA au înregistrat 108,57 miliarde lei, în creştere cu 15% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu ~7% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (28,50 mld. lei în ian-nov 2024, comparativ cu 26,64 mld lei în ian-nov 2023). Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creşterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.
Veniturile din accize au însumat 42,15 miliarde lei, înregistrând o creştere de 25,3%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+25,4%), şi în contextul unei evoluţii pozitive a consumului de carburanţi. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică de 22,5%. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 46,44 miliarde lei, înregistrând un avans de 16,3% (an/an), susţinut de încasările din vărsăminte din veniturile nete ale B.N.R. şi dividende.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 36,85 mld lei, în scădere cu 25,5% (an/an).
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 649,66 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele unsprezece luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 3,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 33,6% din PIB la 36,8% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 148,04 miliarde lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,4% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 84,01 miliarde lei, în creştere cu 22,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 14,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 26% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 35,33 miliarde lei, cu 5,27 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 205,29 miliarde lei în creştere cu 16,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele unsprezece luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,40 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 15,89 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,37 miliarde lei) care reprezintă 21,2% din total subvenţii.
Alte cheltuieli au fost de 17,20 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr.165/2013 şi a Legii nr.164/2014.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 48,79 miliarde lei.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 93,11 miliarde lei, în creştere cu 23,99% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 75,10 miliarde lei.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.12.2024, 13:25)
Romania va ajunge la un acord cu CE - FMI
Nicio bancă străină nu va mai împrumuta ,la dobânzi cu o cifră, o țară fără NICI perspectiva.
Grave dezechilibre (bugetare, comerciale)
Corupție cvasi generalizată far NICIO posibilitate de o minimă lupta anticorupție, nici măcar de fațadă.
O continuă depopulare
Etc.
După alegeri vom avea creșteri de TVA, creștere a cotei unice, probabil cass pe pensi, un curs spre 6 i
Deci recesiune.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.12.2024, 13:35)
Avem încasări f mici raportat la pib
Pe de altă avem cheltuieli fixe f mari.
Doar dobânzile ne costă peste 7 md euro an
Apoi pensii și alte obligații față de biget (prin tot felul de legi INATACABILE direct.
Care vor fi ..corectate prin taxe, curs.etc.
In mod normal ar trebui reduse salariile mari de la stat și pensiile mari dar acestea sunt sb tabu în Ro
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.12.2024, 14:01)
Statul mafiot pro sărăcie au înfrânt din nou democrația.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.12.2024, 14:25)
Nu conteaza ,
dam banutii in continuare,cat incape,
ptr. inarmare,razboiul rusnac si refugiati/imigranti ilegali
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.12.2024, 14:32)
Domnule, Ro nu contribuie cu nimic financiar la războiul din Ucraina
Ro este falita, ea e stat UE dar nu e contributor net la buget, ci beneficiar.
Cât privește înarmarea, sunt sinte contracte cu cel care îți oferă protectia militară.
De ce ar fi apărarea gratis pt Ro, că avem femei disponibile sa și desfacă cracii pt o mie de euro.
Sunt și altele pe mapamond.
Nu înțeleg de ce se ang unii că plătim pt avioane, americane de ec.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.12.2024, 15:38)
Cu nimic financiar, dar cu produse produse intern in trecut dar si in prezent.
"Romanian Ambassador to the United States Andrei Muraru made the remarks before the meeting between President of Romania Klaus Iohannis and President of the United States Joseph Biden. The diplomat said that Romania supplied Ukraine not only with the aforementioned TAB-71 carrierso rAPR-40 multiple rocket launchers, but also howitzers, 122-mm and 152-mm shells, grenade launchers, DShK machine guns, and "many other things.""
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.12.2024, 16:56)
Am scapat de stocul rusesc, care ruginea in beciuri.
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.01.2025, 01:42)
Poate ca da, dar dupa aia au inceput donatiile Patriotului si a obuzierelor produse recent in tara. Industria de armament romanesc lucreaza la turaj maxim pentru a dona catre ucraina.
4. Bravo, la mai mare...!
(mesaj trimis de anonim în data de 31.12.2024, 15:47)
Bravo, la mai mare...! Felicitari pentru acest deficit.. ! Daca se straduiau puteau si mai mult... !
Personal ma simt ca am finantat prin taxele pe care le-am platit, o structura de crima organizata in toti acesti ani. Asta e adevarul..!
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.12.2024, 16:03)
Iar in decembrie, bugetul unui singur minister a fost suplimentat cu 900 mil lei, adica crescand deficitul cu inca aproape 1%. Guvernul a avertizat anterior ca prognozeaza deficitul pe cash pe la 8,7% la finalul anului.
Iar datoria publica? In septembrie 2024 era deja la 61,1% din PIB, potrivit documentului oficial al Ministerului de Finante. Departamentul de statistica economica este insarcinat cu monitorizarea acestui parametru. Si cifrele comunicate de ei pe 11 dec 2024 pe site-ul institutiei sunt:
II Stocul datoriei publice:
1.080.241 mil lei
PIB estimat 2024, comunicat de CNSP in sep 2024, prognoza de vara
1.768.800 mil lei
Datorie publica/PIB: 61,1%
O tara in faliment care incalca Pactul pentru Stabilitate si Dezvoltare (ce interzice datoriile peste 60% din PIB) si legea responsabilitatii fiscal-bugetare.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.12.2024, 16:59)
Ai facut economie la RUDN university?!
Ai dat Bac-ul cu Marcel?
Ce 61% visezi?
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.01.2025, 01:44)
Bai amice,...... tu chiar nici macar nu ai luat "capacitatea" daca nu poti sa faci impartirea asta
1080241 / 1768800.
Daca nu esti analfabet functional, fa calculul si comenteaza mai departe. Altfel, taci. Este 61.1% din PIB.