"Analizăm vânzările de credite neperformante"

Reporter: Desfăşuraţi, în această perioadă, investigaţii în sistemul bancar?

Bogdan Chiriţoiu: Avem în lucru o analiză, pentru a vedea cum funcţionează concurenţa pe piaţa bancară: ne uităm la comisioanele bancare şi vrem să vedem moblitatea clienţilor - cât de uşor le este să se mute de la o bancă la alta -, în contextul în care avem două directive europene de transpus în legislaţia noastră. Una dintre acestea vizează creditarea imobiliară şi cealaltă - contul de bază, care ar trebui să aibă mai puţine facilităţi, dar care să poată oferi acces în sistem persoanelor nebancarizate şi să permită transferul ieftin şi simplu de la o bancă la alta.

Reporter: Aveţi în vedere începerea unei investigaţii la bănci, ca urmare a faptului că, în contextul Legii dării în plată, 15 instituţii de credit au majorat avansurile pentru creditele imobiliare?

Bogdan Chiriţoiu: Dacă vom avea indicii de coordonare între bănci, putem deschide o investigaţie, dar simplul fapt că se dă o lege, iar agenţii economici îşi adaptează comportamentul la acea lege nu este o problemă.

Reporter: Dar dacă nu există un studiu de impact - pentru că şi Guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi bancherii au spus că este foarte dificil de realizat un astfel de studiu -, în ce bază majorează băncile aceste avansuri?

Bogdan Chiriţoiu: Dacă eşti directorul unei bănci, plătit de acţionari să acţionezi în interesul băncii, atunci nu aştepţi să te "lovească" legea sau să faci studii. Dacă experienţa ta de bancher spune că lucrurile vor merge prost, atunci trebuie să iei măsuri.

Bancherii, care au zeci de ani în piaţă, trebuie să poată estima ce efecte va avea o lege, care va fi impactul asupra economiei. Nu aştepţi să citeşti legea în Monitorul Oficial şi să faci un studiu în câteva luni, ca să iei măsuri.

Aşadar, nu este un lucru absurd ca băncile să se adapteze la evenimentele în curs. O să vedem ce se va întâmpla, pentru că unii au mărit avansul, alţii nu. Oricum, cei care iau credite sunt mai mult persoanele care au apelat la Programul Prima Casă, caz în care nu se aplică Legea dării în plată.

Reporter: Programul Prima Casă nu poate fi considerat ajutor de stat?

Bogdan Chiriţoiu: La vremea respectivă, în 2010, când a fost lansat programul, am considerat că este unul social. Am avut o discuţie pe această temă cu Comisia Europeană. Desigur, ar fi putut fi văzut ca un ajutor de stat pentru bănci, sau pentru dezvoltatorii imobiliari, dar legea este bună pentru consumatori. Cred că argumentaţia a fost că, din moment ce garanţia statului conduce la dobânzi şi avansuri mai mici, atunci este un ajutor pentru persoanele fizice care apelează la această lege. Prima Casă n-o fi rea pentru bănci, dar nu e rea nici pentru populaţie, iar până acum s-a dovedit un mecanism de succes.

Reporter: Investigaţi dacă băncile respectă reglementările referitoare la plafonarea comisioanelor?

Bogdan Chiriţoiu: Avem în lucru o analiză privind comisioanele, însă trebuie să vedem în primul rând care este autoritatea ce verifică şi supraveghează respectarea regulamentului privind plafonarea comisioanelor şi pe ce variantă mergem - dacă plafonăm toate tranzacţiile la nivelul maxim sau dacă mergem pe o medie ponderată. Toate statele europene au termen până în iunie să stabilească care este autoritatea ce va supravegea implementarea regulamentului.

Reporter: Mai aveţi şi alte analize în sectorul bancar?

Bogdan Chiriţoiu: Nu mai avem alte analize pe piaţa bancară. A fost cea din 2008, în care am amendat două bănci pentru că nu ne-au oferit informaţii corecte. Atunci am investigat dacă ROBOR, în loc să crească în urma unor mecanisme de piaţă, a crescut ca urmare a unei înţelegeri ilegale între bănci. Rezultatul a fost că nu am identificat dovezi în acest sens.

Reporter: Cum vedeţi vânzarea creditelor neperformante de către bănci, cu discounturi care ajung şi la 90%?

Bogdan Chiriţoiu: Nouă ni se cere să analizăm vânzările portofoliilor de credite neperformante. Avem şi acum în analiză două astfel de tranzacţii. Este o vânzare de active care nu ne-a creat probleme, pentru că sunt cote de piaţă relativ mici faţă de totalul creditelor din economie. Nu văd de ce segmentul creditelor neperformante ar fi o piaţă în sine.

Totodată, dacă banca stabileşte să vândă credite neperformante cu discounturi serioase - ceea ce se face -, atunci înseamnă că i se pare că ar face mai mulţi bani în acest fel decât dacă ar păstra respectivul portofoliu ca să-l gestioneze ea însăşi. Poate că le ajută şi la partea bilanţieră.

Reporter: Ce opinie aveţi despre procedura bail-in-ului, care s-a legiferat şi la noi, din acest an, ţinând cont că vorbim de confiscarea depozitelor negarantate?

Bogdan Chiriţoiu: Nicio bancă în România, în ultimii ani, nu a intrat în insolvenţă. Domnul Cinteză (n.r. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul BNR) a fost aici (n.r. la sediul Consiliului Concurenţei) şi ne-a explicat că, pentru credibilitatea sistemului, nicio bancă nu poate fi lasată să intre în faliment. Trebuie să transpunem directiva privind mecanismul de salvare a băncilor (aceasta este gândirea Comisiei Europene în urma crizei). După Grecia, în Europa, suntem mult mai pregătiţi să nu mai luăm banii contribuabilitor. În cazul în care o bancă are dificultăţi, nu o mai salvăm cu bani de la stat, adică ai contribuabililor, ci plătesc acţionarii, cei care au împrumutat banca, eventual, şi aceia care au fost atât de imprudenţi încât şi-au depus banii într-o bancă prost condusă. De ce trebuie să vină oamenii de pe stradă, care habar nu au de acea bancă, să plătească, prin impozitele date statului, ca să ajute nişte bancheri imprudenţi care nu au ştiut să-şi facă bine treaba?!

Reporter: Dar nu mai bine ar fi lăsată acea bancă să falimenteze?

Bogdan Chiriţoiu: Şi dacă intră în faliment banca, tot despre banii deponenţilor vorbim, dar dacă o salvăm, nu mai creăm un risc sistemic. Vorbim, aşadar, despre măsuri mult mai dure pe care trebuie să le aplicăm pentru economisirea banilor contribuabililor. Nu trebuie să ajungem în situaţia în care oameni mai bogaţi să fie salvaţi cu impozitele celor mulţi.

Reporter: Când va intra o bancă în procedura de bail-in, atunci lumea va ieşi în stradă şi va fi ca în anii "90.

Bogdan Chiriţoiu: În toată Europa, depozitele populaţiei până la 100.000 de euro sunt garantate. Vor ieşi în stradă cei care au mai mult de 100.000 de euro în acea bancă. Cam câţi oameni se vor strânge? În plus, repet, în România, din anul 2000, nu am mai avut astfel de probleme.

Reporter: Nu este neconcurenţial ca BNR să ajute o bancă, împrumutând-o la nevoie, şi pe alta nu, ridicându-i şi dreptul de vot acţionarului?

Bogdan Chiriţoiu: Este rolul BNR să acorde un împrumut unei bănci care este solvabilă, în momentul în care apare o panică. Nicio bancă nu va avea vreodată toate depozitele disponibile. Şi, într-un moment de panică, în care deponenţii îşi cer banii din depozite, pentru a nu risca să omorâm un business bun, BNR poate acorda un împrumut, banca plăteşte oamenilor şi nu este distrusă, nu se crează un risc sistemic. Dar este un business solvabil şi BNR ştie că nu pierde acei bani, pentru că banca respectivă are cu ce să garanteze.

Sunt şi situaţii, însă, în care o bancă merge în pierdere, nu este solvabilă şi este prost condusă. Pentru aceea, reglementatorul încearcă să găsească un mecanism - ori o lichidează, ori îi schimbă managementul, forţează acţionarii să aducă mai mult capital etc.

Reporter: Este loc pentru achiziţii şi fuziuni în piaţa bancară?

Bogdan Chiriţoiu: Piaţa bancară nu este foarte concentrată şi nu am opus rezistenţă concentrărilor din acest sector, mai ales că au fost doar entităţi mici care au făcut astfel de mişcări.

În schimb, suntem atenţi pe retail. Avem acum în analiză concentrarea Carrefour-Billa, am avut Auchan cu Real, Mega Image cu Angst. Este zona mai stresantă, pentru că mi se pare că merge bine concurenţa pe retail în România şi nu aş dori să se reducă. Avem deja foarte mulţi operatori români care se plâng că au o putere slabă de negociere în faţa marilor lanţuri de magazine. Dacă acestea devin mai puţine şi mai mari, va fi cu atât mai greu pentru mai micii producători români să le facă faţă.

De asemenea, ar putea fi o preocupare pentru noi o concentrare pe piaţa telecom. Suntem o ţară cu patru operatori în domeniu, în condiţiile în care sunt multe ţări cu trei operatori. Piaţa de telecom pare să meargă bine la noi şi, repet, o concentrare ar fi o problemă.

Reporter: Legat de sectorul de retail - cum credeţi că va fi influenţată această piaţă de proiectul de lege prin care hypermarketurile ar putea fi obligate să comercializeze cel puţin 51% din produse pe un "lanţ scurt de aprovizionare"?

Bogdan Chiriţoiu: Retailerii sunt îngrijoraţi de această iniţiativă legislativă, dar şi de eliminarea taxelor de raft. Într-adevăr, proporţia de 51% este cumva arbitrară. Noi am obiectat faţă de ideea de a discrimina în funcţie de zona de origine. Am insistat să nu apară menţiunea "51% produse româneşti" şi a rămas conceptul "lanţul scurt", care este dezvoltat în cadrul Politicii Agricole Comune pentru sprijinirea economiei locale. Se doreşte încurajarea producătorilor din regiunea respectivă şi crearea unei legături între producători, distribuitori şi magazine.

Cum va fi operaţionalizată această reglementare, vom vedea în normele de aplicare.

Efectele ei vor depinde mult şi de cum va fi aplicată. Cel mai probabil că preţurile vor creşte, pentru că nicio restricţie nu conduce la o scădere de preţuri, cel puţin nu pe termen scurt.

Reporter: Care este situaţia la Poşta Română?

Bogdan Chiriţoiu: Poşta Română nu cred că este într-o situaţie atât de dificilă, pentru că tocmai a primit un împrumut de la BERD în vederea extinderii. Are, în continuare, datorii, inclusiv o amendă de la noi pentru fapte comise acum câţiva ani de o fostă conducere.

Avem o discuţie cu CE să ştergem aceste datorii. Am avut un acord cu reprezentanţii Comisiei în urmă cu câţiva ani care spunea că putem şterge datoriile Poştei în momentul când vom avea o ofertă fermă de cumpărare, însă cu investitorii belgieni, care s-au arătat interesaţi de privatizarea Poştei Române, nu am ajuns la o ofertă fermă şi nu s-a operat acea ştergere de datorii. Discutăm cu CE dacă putem face această conversie, ca să ajungem, apoi, la o atragere de capital privat - prin listarea la Bursă sau sub altă formă.

Reporter: Anul acesta?

Bogdan Chiriţoiu: Nu

Reporter: Anul viitor?

Bogdan Chiriţoiu: Poate.

Reporter: De ce nu am ajuns la o înţelegere cu investitorul belgian?

Bogdan Chiriţoiu: Speculaţiile sunt că societatea belgiană şi-a schimbat conducerea şi strategia. Oficial, au zis că nu a fost obţinut acordul Comisiei până la data la care doreau ei şi care era trecută şi în HG-ul de privatizare, dar nici nu au cerut o extindere a termenului. Nu cred că ar fi fost o problemă. Oricum, nici statul nu cred că era foarte interesat să vândă, pentru că înţeleg că ofereau un preţ foarte mic.

Acum, Poşta vrea să intre pe piaţa de servicii financiare şi pe curierat. Trebuie să recunoaştem că poşta clasică este un business pe ducă. Are o anumită logică să foloseşti o reţea largă pentru a furniza şi alte tipuri de servicii.

În prezent, ce servicii mai oferă poşta? Mai sunt plata pensiilor, facturile de telefonie etc., dar şi acestea pot fi plătite, în mare parte, prin bancă sau în mod electronic. Mă tem că informatizarea administraţiei sau a ţării va lovi Poşta şi mai mult. Dacă toate companiile trimit facturi în mod electronic şi dacă pensiile se iau pe card, atunci Poşta va dispărea din business. Pentru această companie am putea adapta o replică dintr-o carte cunoscută, să spunem că Poşta trebuie să alerge foarte tare ca să stea pe loc, pentru că viaţa curge împotriva ei.

Reporter: Nici la CFR Marfă nu s-a reuşit privatizarea, iar în acest caz chiar au fost şterse datoriile...

Bogdan Chiriţoiu: Aşa este, la CFR Marfă nu putem spune că vedem progrese. Acolo a avut loc o conversie de datorii, acestea fiind şterse sub condiţia că societatea se va privatiza, însă privatizarea a eşuat, iar acum CFR Marfă are din nou datorii. Nu este imposibil ca într-o zi Comisia Europeană să ne oblige să le repunem în bilanţ. Acolo este un nou management şi ideea este să aşteptăm să vedem ce face această nouă echipă de conducere. În acest sens, ţinem legăura cu CE. Comisia doreşte să se focuseze pe trei companii - Oltchim, CFR Marfă şi CEH -, iar noi mai venim cu Poşta.

Reporter: Urmează o privatizare la CEC Bank?

Bogdan Chiriţoiu: La CEC, mi se pare că actualul climat nu este foarte potrivit pentru atragerea unui investitor strategic. Comisia Europeană este reticentă să lase statul singur în acţionariatul acestei bănci. La Poştă există diferenţa că avem şi un acţionar minoritar privat, respectiv Fondul Proprietatea. Dacă Fondul vine şi el cu bani, atunci este o şansă ca CE să accepte că statul se comportă raţional, din punct de vedere economic, când şterge datoriile. La CEC nu avem aceeaşi situaţie şi atunci am discutat să vedem dacă putem aduce o instituţie financiară internaţională, cum am făcut la BCR în anii "90, dar momentul nu pare propice

Reporter: Ce aşteptări aveţi pentru Complexul Energetic Hunedoara?

Bogdan Chiriţoiu: Acolo, sindicatele au contestat intrarea în insolvenţă, însă aceasta nu a fost anulată, solicitarea fiind trimisă la rejudecare. Aşteptarea mea este că va fi confirmată insolvenţa.

Reporter: Cum estimaţi că va ieşi Oltchim din procedura de insolvenţă?

Bogdan Chiriţoiu: La Oltchim au fost făcute progrese - avem un mic profit operaţional, funcţionează circa o treime din fabrică, există cel puţin un cumpărător interesat, dar avem o investigaţie deschisă recent de Comisia Europeană.

Reporter: De ce a iniţiat CE o investigaţie la Oltchim?

Bogdan Chiriţoiu: Propunerea deschiderii acestei proceduri este de la începutul anului trecut, dar doamna Comisar a mai aşteptat un an. Acum, probabil că a luat în calcul faptul că Oltchim este cel mai vechi caz al ei în România şi ar putea să fie cauza pentru care a pornit investigaţia.

Oricum, prin procedura de insolvenţă a Oltchim statul a pierdut apropape tot, iar băncile - CEC, Banca Transilvania, BCR, Bancpost - au pierdut foarte mult (nu tot, pentru că ele au avut garanţii). Şi Electrica are pierderi mari în urma insolvenţei Oltchim, la fel ca CFR Marfă, CET Govora, care are probleme, Salrom.

Reporter: Cum vedeţi situaţia de la Tarom?

Bogdan Chiriţoiu: Îmi este teamă că într-un an an de zile ne vom pune problema restructurării şi la Tarom, având în vedere cum stau lucrurile acum. Nicio ţară în jurul nostru nu mai are companie aeriană. Mai mult, nu sunt multe ţări în Europa care au companiile lor proprii. În locul guvernanţilor, m-aş grăbi să fac ceva cu această companie.

Reporter: Ne spuneţi ceva şi despre Antibiotice Iaşi, care este tot companie de stat?

Din punctul meu de vedere, societatea Antibiotice cred că ar avea succes dacă s-ar dori vânzarea ei, din motivul că este printre ultimele firme farmaceutice din Europa manageriată de stat. Deocamdată nu se pune problema privatizării, dar dacă s-ar lua în discuţie, cred că am lua un preţ bun pe ea. Mai bine vinzi lucrurile care merg bine decât pe cele care merg prost.

Reporter: Problema insolvenţei a fost ridicată în mai multe ocazii şi la TVR. Ce discuţii sunt acum, pe această temă?

Bogdan Chiriţoiu: Pentru TVR discutăm cu Ministerul Finanţelor Publice (MFP) o variantă de sprijin, pe care va trebui s-o discutăm şi cu CE. Ani de zile am încercat să nu schimbăm regulile la TVR, să mergem pe ce s-a stabilit înainte de aderare, să păstrăm acelaşi cadru. Dacă o fi fost vreo înţelepciune în acea strategie, cred că faza este depăşită. Ne vom asuma că trebuie să regândim cadrul de finanţare a TVR. Până acum nu ne atingeam de acest cadru ca să nu trebuiască să notificăm Comisiei Europene, legea datând dinainte de aderarea la UE.

Reporter: Ce intenţionaţi să faceţi, mai exact?

Bogdan Chiriţoiu: Putem face multe lucruri, dar într-un cadru agreat cu CE. Regimul pentru viitor va fi o mai clară separare între partea comercială a televiziunii şi cea care este de interes public, neviabilă economic, iar subvenţiile statului trebuie să meargă spre această ultimă parte. Va trebui să vedem exact care este profilul de emisiuni, ce poate face televiziunea şi ce poate subvenţiona statul.

Cred că este important să restructurăm modul în care funcţionează TVR. La alte companii, de genul Oltchim, insolvenţa a părut un model care ajută restructurarea. Încercăm la Hunedoara acelaşi lucru, unde statul a cerut insolvenţa ca să faciliteze acest proces de restructurare. Poate că şi la TVR are sens să facem aşa ceva.

Reporter: Când se va decide noua strategie?

Bogdan Chiriţoiu: Va mai dura, pentru că o restructurare nu este un proces care să se întâmple pe termen scurt, iar o decizie europeană nu se obţine de azi pe mâine, ci durează luni. Mă aştept să fie un plan de restructurare implementat în câţiva ani.

Încercăm să găsim o soluţie pe termen mai scurt referitoare la situaţia legată de EBU.

Reporter: Trecând la piaţa asigurărilor, referitor la tarifele RCA, COTAR susţine că, potrivit Legii Concurenţei, Executivul poate să instituie forme corespunzătoare de control al preţurilor pentru o perioadă de cel mult trei ani, ce poate fi prelungită succesiv pentru câte maxim un an, dacă împrejurările iniţiale continuă să existe. Este posibil acest lucru?

Bogdan Chiriţoiu: Există o prevedere în Legea Concurenţei potrivit căreia, în caz de distorsiune gravă a pieţei, Guvernul, cu acordul Consiliului Concurenţei, poate limita sau bloca creşterea preţului timp de şase luni, în orice piaţă. Această prevedere nu a fost folosită decât o dată, prin anii "90. A existat o tentativă în Guvernul Boc, pe piaţa combustibilului, dar nu s-a recurs la ea. A fost o idee, în iarnă, să se apeleze la această prevedere, pe piaţa RCA, dar s-a trecut uşor de ea. Cred că instituţiile statului şi-au păstrat calmul după ce un actor important - (n.r. Astra Asigurări) - a ieşit din piaţă (fapt care, în mod normal, a creat reverberaţii) şi au demonstrat că nu cedează atât de uşor panicii.

În sectorul RCA, anul trecut am terminat o analiză a pieţei. Mi s-a părut că ASF era de acord cu multe dintre concluziile noastre. Urmărim situaţia şi sunt încrezător că mare parte din recomandările noastre vor fi preluate în varianta finală a proiectului legislativ la care se lucrează. Cred că lucrurile vor merge spre bine, pentru că avem un reglementator care a intervenit să facă ordine în piaţă şi avem acest proiect de lege.

Reporter: Aveţi o investigaţie referitoare la Netcity. Ce vizează, concret, această analiză?

Bogdan Chiriţoiu: Operatorii mici de internet, dependenţi de această reţea, se plâng de tarifele mari practicate. Avem o plângere şi instanţa ne-a obligat să deschidem investigaţie. Aşteptăm, însă, o soluţie de la Parlament, pentru că sunt amendamente pentru modificarea legii infrastructurilor. Dacă acestea trec, atunci ANCOM va primi puterea să reglementeze sectorul, pentru că, deocamdată, poate doar să facă recomandări. ANCOM are expertiza să spună ce preţuri trebuie să practice un monopolist, cum este Netcity.

Reporter: Câte investigaţii veţi finaliza în acest an?

Bogdan Chiriţoiu: Avem planificate să terminăm 30 de investigaţii, după ce anul trecut am finalizat 21, iar în primul meu an la Consiliul Concurenţei am încheiat 7.

Ne-am propus să terminăm investigaţia pe piaţa laptelui şi pe cea din domeniul IT (o posibilă trucare pe contractul APIA, care este şi în atenţia Parchetului, să vedem dacă vom avea dovezi privind existenţa unui cartel). De asemenea, încercăm să finalizăm investigaţia privind suspiciunile de cartel privind achiziţiile de echipamente ale operatorilor mari, de genul Electrica, E.ON, Enel şi CEZ.

Mai avem un caz pe care intenţionăm să-l finalizăm în această vară şi care vizează plângeri pe tarifele şi condiţiile din Portul Constanţa.

În acest an, am finalizat mai multe cazuri privind comercializarea de vopseluri şiGPL.

În acelaşi timp, am deschis o altă investigaţie asupra companiei Orange. De asemenea, urmărim preţul benzinei, dar aşteptăm stabilizarea preţului petrolului, ca să avem o situaţie mai clară. Până anul trecut, dacă dăm deoparte taxele, aveam printre cele mai mici preţuri din Europa - clar sub media europeană - şi la benzină şi la motorină. Şi taxele sunt mici faţă de cele europene. Anul trecut, abia am ajuns la minimul european, pe acest segment.

Ce pot să spun este că mă bucură apariţia unor noi benzinării: ideea comercianţilor şi a unor oameni de afaceri să constituie noi reţele. Sunt lucruri bune care se întâmplă în piaţă.

Aş adăuga faptul că, îngrijorată de modul cum a evoluat atragerea de fonduri în perioada precedentă, Comisia ne-a recomandat să ne uităm la achiziţiile publice din construcţii şi din IT, iar noi am adăugat şi echipamentele medicale. De asemenea, lansăm în aceste zile, concluziile unei analize pe care am derulat-o pe piaţa distribuţiei de medicamente, în cadrul căreia facem o serie de recomandări autorităţilor din domeniu.

Reporter: Cum apreciaţi implementarea OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă?

Bogdan Chiriţoiu: Rezultatele aplicării OUG 109 sunt sub aşteptările mele. Nici oamenii nu au fost lăsaţi să-şi facă treaba, au tot fost schimbaţi, dar nici mari îmbunătăţiri nu vedem în multe dintre companiile de stat.

Reporter: Cum colaboraţi cu DNA şi DIICOT?

Bogdan Chiriţoiu: Avem câteva dosare cu DIICOT şi DNA. DIICOT ne-a dat mai multe cazuri. Am primit unele dosare şi de la DNA, iar noi, la rândul nostru, le-am transmis lor sesizări. Începe să fie o colaborare mai strânsă şi cred că pe zona de achiziţii publice avem un viitor. Ei au mai multe informaţii, noi putem da amenzi mai mari decât dau ei. Noi ne uităm la aspecte la care nu se pot uita ei. Noi avem o rată mare de succes în instanţă, la Înalta Curte, ANAF încasează uşor amenzile date de Consiliul Concurenţei. Cred că ne completăm bine unii pe alţii.

Reporter: Mulţumim!