Actualizare : - 13:53 - Normele de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă au fost publicate in Monitorul Oficial.
---
Nici în perioada de criză fără precedent pe care o traversăm, Parlamentul şi Guvernul nu reuşesc să aibă o viziune unitară asupra deciziilor de luat şi a modului în care acestea se cuvine să fie legiferate, este de părere Andrei Burz-Pînzaru, Managing Partner în cadrul Reff&Asociaţi. În opinia consultantului, "regulile jocului economic se schimbă de la o zi la alta şi asistăm la o succesiune de acte normative redactate, inerent, în viteză şi, din păcate, la ceea ce pare a fi un concurs de legiferare între decidenţii politici, nealiniaţi nici măcar în al douăsprezecelea ceas".
În contextul instituirii stării de urgenţă pe teritoriul României, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 37/2020 privind unele facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi de IFN-uri anumitor categorii de debitori, scopul declarat de legiuitor fiind să răspundă problemelor de lichiditate ale persoanelor fizice şi juridice şi de limitare a efectelor negative ce derivă din limitarea sau întreruperea activităţilor socio-economice. În acelşi timpă, însă, Parlamentul a votat o lege pe aceeaşi temă, evidenţiază domnul Pînzaru.
Între OUG 37/2020, deja în vigoare din 30 martie şi proiectul de lege din Parlament există o suprapunere de reglementare, dar şi câteva diferenţe semnificative, dintre care ies în evidenţă cele privind tipurile de contracte pentru care se poate solicita amânarea la plată (proiectul adăugând şi contractele de leasing) şi criteriile de eligibilitate aplicabile debitorilor, spre exemplu cele privind situaţia de conformare a debitorilor la obligaţiile de plată din contracte (în timp ce, în temeiul OUG 37/2020, pot solicita amânarea doar acei debitori care nu au restanţe la plată sau care le-au remediat până la data efectuării cererii, conform proiectului de lege vor putea solicita amânarea plăţilor debitorii care înregistrează întârzieri la plată de până la 90 de zile), subliniază specialistul.
Acesta menţionează: "Reducând aria de aplicare la IMM-uri, proiectul de lege schimbă semnificativ şi criteriile de eligibilitate pentru persoanele juridice, care trebuie să facă numai o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte faptul că veniturile sau încasările s-au diminuat cu minimum 15% în luna în curs raportat la media celor două luni anterioare (fără a necesita demonstrarea impactului situaţiei generate de pandemia COVID-19). Conform OUG 37/2020 în vigoare, sunt eligibile orice persoane juridice ce deţineau certificatul de situaţie de urgenţă şi au fost afectate direct (prin interdicţia de a-şi desfăşura activitatea, total sau parţial) sau indirect (prin reducerea încasărilor sau veniturilor) de măsurile luate de autorităţi în acest context.
O altă modificare semnificativă pe care îşi propune să o aducă legea aprobată în Parlament este extinderea posibilităţii debitorilor de a solicita amânarea la plată a creanţelor deţinute împotriva lor de către entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare de creanţe. Suplimentar, proiectul de lege propune suspendarea până la 31 decembrie 2020, la cerere, a oricăror proceduri de executare silită, inclusiv urmărirea silită a bunurilor mobile, urmărirea silită imobiliară sau popririle de orice fel.
Faţă de OUG 37/2020 în vigoare, aceasta nu prevede garantarea de către statul român a dobânzii amânate din creditele ipotecare acordate persoanelor fizice (conform ordonanţei, statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, le garantează în totalitate creditorilor plata dobânzii ipotecare amânate)".
Dacă legea va fi promulgată, atunci vom fi în situaţia nefericită de a avea două acte normative în vigoare cu suprapunere de obiect, dar cu neconcordanţă de reglementare (fiind discutabil dacă OUG 37/2020 ar putea fi abrogată de Parlament prin însăşi noua lege, dat fiind că ordonanţa nu a fost încă dezbătută în Parlament), conchide consultantul,a dăugând: "Am ajunge, în acest fel, într-o situaţie aflată nu doar în contradicţie cu normele de tehnică legislativă, ci şi de natură a bulversa şi mai mult cetăţenii României, mediul de afaceri şi societatea românească în ansamblul ei, deja greu încercată de dificultăţile fără precedent cu care se confruntă. Tocmai faptul că întreaga societate se confruntă cu o situaţie de criză ar trebui să motiveze mai ales forumul legislativ şi forumul executiv să se alinieze pentru realizarea unui obiectiv comun: buna guvernare a ţării, atât cât se poate în condiţiile dificile şi presante pe care le traversăm, ceea ce presupune cel puţin ca provocările suportate de ţară să nu fie accentuate şi prin măsurile guvernanţilor".
• Ordonanţa de Urgenţă
Normele de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă care amână ratele bancare cu până la 9 luni au fost aprobate în şedinţa de Guvern de joi noaptea. Ministrul Finanţelor Florin Cîţu a scris, pe pagina sa de Facebook: "Au fost aprobate şi normele de aplicare pentru cea mai curajoasă măsură din UE care vine în sprijinul celor care au rate la bancă. Este o măsură care îi susţine pe clienţii băncilor pe perioada de până la 9 luni şi în acelaşi timp permite sistemului financiar bancar să funcţioneze. După publicarea normelor în Monitorul Oficial persoanele fizice şi juridice care au suferit de pe urmă crizei COVID-19 pot să trimită cererile către bănci".
Textul normativ permite amânarea achitării ratelor bancare cu până la nouă luni, atât pentru firme, cât şI pentru clienţii persoane fizice, care au fost afectaţI direct sau indirect de criza Covid 19. Celor care au restanţe la plata ratelor, li se va permite aducerea la zi a restanţelor, înainte de depunerea cererii. Dobânda aferentă sumelor amânate la plată se va capitaliza la principal, excluzând creditele ipotecare.
• Legea social-democraţilor
Legea PSD pentru amânarea ratelor bancare a trecut, vineri, şi de Camera Deputaţilor, care este for decizional, cu 214 voturi pentru, din 327 exprimate.
Textul legislativ promovat de social-democraţi se adresează atât instituţiilor de credit, cât şi IFN-urilor şi colectorilor de creanţe. Iniţiativa legislativă vizează: "Obligaţia de plată a ratelor scadente, dobânzilor şi comisioanelor aferente împrumuturilor acordate debitorilor de către creditori, până la data intrării în vigoare a prezentei legi intră sub incidenţa moratoriului şi se suspendă, la cererea debitorului, până la 30.09.2020, prin prelungirea corespunzătoare a maturităţii creditului.
Dobânda datorată de debitori, corespunzătoare sumelor scadente a căror plată a fost suspendată, nu se capitalizează la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare.
Orice proceduri de executare silită, inclusiv urmărirea silită a bunurilor mobile, urmărirea silită imobiliară sau popririle de orice fel, începute până la data intrării în vigoare a prezentei legi intră sub incidenţa moratoriului şi se suspendă până la 30.09.2020".
Pentru prevederile textului de lege sunt eligili şi debitorii care se află în procedură de executare silită, în procedură de dare în plată sau în orice alte proceduri judiciare sau extrajudiciare care tind la suspendarea efectelor contractelor de credit.
De suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor beneficiază, de asemenea, IMM-urile, alţi profesionişti persoane fizice, persoane juridice, comercianţi, precum şi profesiile liberale, care îndeplinesc cumulativ anumite condiţii.
Senatorul PSD Eugen Teodorovici, fost ministru de Finanţe, susţine că forma finală a legii social-democraţilor este diferită de cea aprobată în Senat. Parlamentarul a scris, pe pagina sa de Facebook: "Constat cu dezamăgire că între forma aprobată de Senat şi cea votată la Camera Deputaţilor au apărut câteva modificări importante spun eu, modificari care închid uşa în nas unor debitori, cu siguranţă afectaţi sau care vor fi afectaţi direct sau indirect de COVID-19
Diferenţele sunt următoarele:
- Cei care solicită suspendarea creditelor (debitorii) trebuie să facă dovada că nu au restanţe mai mari de 90 de zile! De ce această condiţie? De ce nu 120 de zile sau mai mult? Asta înseamnă că cei care au avut probleme de rambursare înainte de apariţia COVID-19 şi înegistrează restanţe de peste 90 de zile vor fi executaţi de bănci! (pentru că sigur nu-şi mai pot rambursa ratele în situaţia de azi dacă nu au avut capacitatea să o facă până acum);
- De asemenea, debitorii trebuie să dovedească faptul că veniturile din luna în curs s-au diminuat cu cel puţin 15% raportat la media celor două luni anterioare! De ce nu cu 10%? De ce nu cu 5%? Ce se întâmplă cu debitorii cărora le-au scăzut veniturile cu mai puţin de 15% şi care au restanţe mai mari de 90 de zile? Vor fi curând executaţi de bănci!
- Nu toate companiile vor putea beneficia de această lege!! Companiile mari nu pot solicita suspendarea creditelor! Oare printre companiile mari nu sunt şi companii cu capital românesc integral sau parţial? Oare aceste companii de a căror existenţă depind mii de angajaţi şi sute de companii mici şi mijlocii nu sunt sau nu vor fi afectate de COVID-19?"
--------------
Băncile vor amâna plata ratelor pentru toţi clienţii afectaţi de criza provocată de răspândirea COVID-19, în cazul populaţiei fiind suficientă pentru aprobarea facilităţii o declaraţie pe proprie răspundere că au fost afectate veniturile faţă de situaţia anterioară declanşării situaţiei de urgenţă, a transmis, sâmbătă, Ministerul Finanţelor, într-un comunicat.
Conform normelor de aplicare ale Ordonanţei care amână ratele bancare, pentru creditele ipotecare, perioada pentru care se acordă facilităţile de suspendare la plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane se stabileşte conform opţiunii debitorului, ce poate fi exprimată o singură dată, şi este cuprinsă între o lună si 9 luni, fără a putea depăşi data de 31 decembrie 2020. Scadenţa ultimei rate incluse în perioada de suspendare la plată este cel mai târziu data de 31 decembrie 2020.
Normele exemplifică şi câteva cauze care urmează a fi luate în calcul la creditele ipotecare, menţionând că băncile nu trebuie să se limiteze la acestea: intrarea debitorului/membrilor familiei acestuia în şomaj tehnic ca efect al închiderii/restrângerii activităţii angajatorului, concedierea debitorului/membrilor familiei acestuia, reducerea salariului debitorului/membrilor familiei acestuia, plasarea debitorului în carantină instituţionalizată sau izolare la domiciliu, îmbolnăvirea cu COVID-19, şi altele asemenea.
Decizia de aprobare conţine şi numărul de rate care au fost solicitate de debitor pentru suspendarea la plată, şi se comunică debitorului în format letric sau prin poşta electronică, la datele de contact precizate în contractul de credit sau printr-un alt canal de comunicare la distanţă oferit de creditor. Decizia poate fi comunicată şi telefonic, cu respectarea obligaţiei creditorului de înregistrare a convorbirii, după caz, în funcţie de opţiunea exprimată de debitor.
În graficului de rambursare a creditului revizuit după acordarea facilităţii de suspendare a obligaţiei de plată rata de dobândă se menţine la nivelul prevăzut în contractul de credit iniţial încheiat între debitor şi creditor.
Pentru creditele ipotecare contractate de persoane fizice dobânda aferentă perioadei de suspendare se calculează potrivit prevederilor contractului de credit şi reprezintă o creanţă distinctă şi independentă în raport cu celelalte obligaţii izvorâte din contractul de credit.
Plata de către debitor a creanţei reprezentând dobânda totală aferentă perioadei de suspendare la plată acordată creditelor ipotecare se va face eşalonat, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de suspendare, în 60 de rate lunare egale, fără perceperea de dobândă pentru această componentă a creditului ipotecar. Graficul de rambursare a acestor plăţi se comunică în termen de 5 zile debitorilor şi Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii, care garantează plata integrală a acestor dobânzi.
Criteriile de aprobare a solicitării de amânare pentru persoanele fizice se menţin şi în cazul celorlalte credite acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare. În aceste cazuri, însă, dobânda se va capitaliza la principal, arată cominicatul MFP.
Pentru debitorii persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, precum şi pentru debitorii care deţin profesii liberale şi profesii care se exercită în baza unor legi speciale, indiferent de forma de exercitare a profesiei, creditorii vor aproba dacă activitatea a fost întreruptă total sau parţial ca efect al deciziilor emise de autorităţile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgenţă decretate, cu următoarele urmări: restrângerea pieţei de desfacere, restrângerea numărului de angajaţi, diminuarea numărului de furnizori, şi altele.
Pentru celelalte firme, băncile vor aproba amânarea la plată dacă deţin certificatul de situaţii de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, sau certificatul pentru situaţii de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri prin care se constată diminuarea veniturilor sau a încasărilor sale cu minimum 25% în luna martie 2020 prin raportare la media lunilor ianuarie şi februarie 2020. De asemenea, băncile vor aproba solicitările dacă activitatea firmelor a fost întreruptă parţial sau total ca efect al deciziilor emise de autorităţile publice competente pe perioada stării de urgenţă decretată, cu următoarele urmări: restrângerea pieţei de desfacere, restrângerea numărului de angajaţi, diminuarea numărului de furnizori s.a.
Facilităţile nu se acordă firmelor care se află în insolvenţă la data solicitării suspendării rambursării creditului, conform informaţiilor disponibile pe pagina web a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.
1. Cadere drastica a pilonul II de pensii obligatorii
(mesaj trimis de gogu în data de 06.04.2020, 11:48)
Cadere drastica a pilonul II de pensii cu 10% in martie. Este inadmisibil. Ce face ASF? Ce face ministerul muncii? Ce fac parlamentarii? Cand o sa iesim la pensie o sa ne luam un pachet de biscuitii pe banii din pensia de la pilonul II. Inflatia pe anii 2008-2019 a fost de 41,4%, iar ei punand scaderea asta din martie, au o crestere a fondurilor de pensii pe perioada amintit mai sus de 20%. Pe noi cine ne apara?