ANEIR a lansat proiectul naţional "Exportul românesc"

Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), în parteneriat cu Institutul de Cercetare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH), Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) şi cu Consiliul de Export al României, Camera de Comerţ şi Industrie a Municiului Bucureşti (CCIB) au lansat, ieri, proiectul naţional "Exportul româ-nesc", susţinut de cercetarea ştiinţifică a celui mai puternic laser din lume, Laserul de la Măgurele, dezvoltat în cadrul ELI-NP.

Uniunea Europeană a alocat întregului complex ELI-NP 400 de milioane de euro, ca parte a unei investiţii totale de un miliard de euro în România, Cehia şi Ungaria care priveşte construirea de lasere.

Mihai Ionescu, preşedintele ANEIR şi co-preşedintele Consiliului de Export al României, a declarat, ieri: "Aceasta este singura investiţie de acest gen făcută de Uniunea Europeană, iar din cele trei lasere finanţate din bugetul UE, cel mai mare se află la noi în ţară şi ar fi păcat să nu valorificăm această oportunitate (în sensul de a pune laserul, nu doar în slujba cercetării fundamentale şi a medicinei, dar şi pentru producţia curentă de bunuri şi servicii). Astfel România poate câştiga un plus de competitivitate, atât pe piaţa europeană, cât şi mondială, deoarece va putea oferi produse, tehnologii şi ambalaje noi. Scopul acestei prime întâlniri este să identificăm posibili parteneri. Vrem să arătăm că România este capabilă şi de reuşite în domeniul cercetării şi al aplicaţiei cercetării în producţie".

• Sorin Dimitriu, CCIB: "Primele produse destinate pieţei, rezultate în urma parteneriatului, pot apărea în aproximativ un an şi jumătate"

Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), a afirmat, ieri, că proiectul ELI-NP este cel mai mare din România, realizat în ultimii 40 de ani.

Domnia sa a adăugat: "Noi, reprezentanţii mediului de afaceri, trebuie să prezentăm rezultatele cercetării într-un astfel de spaţiu către mediul de afaceri. Este foarte important pentru că sunt convins că acesta nu cunoaşte, încă, rezultatele unui astfel de proiect - mediul de afaceri trebuie familiarizat cu avantajele proiectului de la Măgurele. Sunt numeroase domenii în care munca de cercetare de aici este utilă: medicină, noile tehnologii (nano tehnologiile, mai ales) etc., iar un astfel de parteneriat între mediul de afaceri şi reprezentanţii acestui proiect este extrem de util. Este necesară o reluare a prezentării de astăzi, la care au participat industrii care tatonează acum în ce măsură proiectul de la Măgurele le-ar putea fi util: industria constructoare de maşini, o parte din siderurgie, industria lemnului, designul şi industria textilă".

Primele produse destinate pieţei, rezultate în urma parteneriatului, ar putea apărea în aproximativ un an şi jumătate, a mai spus domnul Dimitriu, adăugând că în opinia sa, în afară de domeniile deja menţionate, şi cei din sectorul aeronauticii ar putea fi interesaţi de acest parteneriat.

• Nicolae Zamfir, ELI-NP: "Puterea nominală a laserului de la Măgurele, pe care sperăm să o atingem în 2019, este de 10 Petawatti"

Nicolae Victor Zamfir, directorul Institutului de Cercetare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" şi directorul ELI-NP, a spus, ieri, că cele mai multe experimente vor consta în a studia fenomenul interacţiunii laserului cu materia, dar vizează şi imagistica medicală sau industrială.

Conform domniei sale, în primăvara anului viitor, laserul va ajunge la puterea nominală.

Domnul Zamfir a explicat: "Puterea nominală a laserului de la Măgurele, pe care sperăm să o atingem în 2019, este de 10 Petawatti (PW) - care înseamnă 10 milioane de miliarde de watti. În testele de anul acesta din primăvară s-au obţinut 3 PW, aşa cum ne-am programat, iar acum se testează sistemul pentru puterea de 10PW. ELI-NP reuneşte cercetători din 27 de ţări ale lumii, inclusiv români. Cel mai mare laser dintre cele trei se află în România deoarece noi am ales să mergem pe cea mai mare putere posibilă, pentru că ne-am propus să facem fizică nucleară, spre deosebire de cele din Ungaria şi Cehia. Cel din Ungaria, spre exemplu, a ales să meargă pe timpii cei mai scurţi ca să studieze dinamica celulară".

În următorii 5-10 ani, cercetătorii ar putea pune la punct o tehnologie pentru tratarea tumorilor canceroase cu ajutorul laserului, fără să fie distrus sau afectat şi ţesutul sănătos din jurul acesteia, a mai spus directorul ELI NP, menţionând: "Există o procedură, o terapie (terapia cu protoni sau cu ioni grei acceleraţi) care a fost dezvoltată în ultimii 10 ani în lume (au apărut centre în ţările dezvoltate). Calculele şi modelele care s-au făcut arată că fasciculele de protoni obţinute cu laserul sunt mult mai eficiente pentru tratarea tumorilor canceroase, fără să fie atins şi ţesutul din jur, spre deosebire de metodele actuale. Drumul este lung, însă, pentru că întâi trebuie să demonstrăm că se obţin protoni, apoi să vedem ce proprietăţi au şi, probabil, în 5-10 ani să putem să punem la punct o tehnologie pentru tratarea cancerului". Potrivit domnului Zamfir, toate ţările mari sunt interesate de proiecte de genul laserului de la Măgurele, astfel că acesta va avea concurenţă în curând, dar va fi, oricum, un centru internaţional şi "intrăm într-o ligă a marilor jucători în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică şi asta e bine pentru tinerii de la noi din ţară şi pentru industria de înaltă tehnologie, beneficiile fiind, atât în ştiinţă, cât şi pentru societate".

• Răzvan Silviu Ştefan, ELI-NP: "Pardoseala camerei laserului este aşezată pe 1.084 de arcuri şi amortizoare"

Răzvan Silviu Ştefan, Facility manager ELI-NP, a spus, ieri, că întreaga pardoseală a camerei laserului este complet decuplată de pardoseala reală a clădirii, fiind aşezată pe 1.084 de arcuri şi amortizoare care garantează o orizontalitate perfectă a suprafeţei, dintr-un capăt în celălalt (absoarbe vibraţiile, abaterea permisă fiind în jurul valorii de 1 micron, spre comparaţie, grosimea unui fir de păr măsoară 1,5 microni).

Camera laserului este o cameră curată de clasă ISO 7 (cea mai mare folosită în scop non-farmaceutic) cu o suprafaţă totală de 2.700 de metri pătraţi, a mai precizat domnia sa, adăugând: "O astfel de cameră curată este ventilată cu un debit total de aproximativ 350.000 de metri cubi de aer pe oră, deci 20 de schimburi de aer pe întreaga volumetrie a încăperii, aşadar la fiecare trei minute întreg volumul de aer în spaţiul respectiv este schimbat, pentru că vorbim despre optică, extrem de sensibilă la orice particulă de praf pentru a nu compromite întregul sistem optic, laserul, extrem de vulnerabil nu doar la praf, dar şi la schimbări climatice".

Potrivit domnului Ştefan, clădirea care găzduieşte laserul este proiectată să reziste la un cutremur cu magnitudinea de 8,5-9 grade pe scara Richter.

Discuţiile de ieri au ţintit 11 domenii precum: construcţii de maşini, industria chimică, industria alimentară, agricultura bio, industria lemnului şi a mobilei, industria electrică şi electrotehnică, IT&C, industriile creative, a mai transmis ANEIR, iar dialogul dintre reprezentanţii mediului de afaceri şi cercetatorii de la ELI-NP a condus la conturarea a trei teme prioritare de colaborare: a) realizarea de materiale noi; b) testarea şi caracterizarea structurii produselor, inclusiv a celor din import şi a celor destinate exportului; c) conservarea şi valorificarea patrimoniului.

Comunicatul ANEIR mai notează: "Reprezentanţii mediului de afaceri s-au arătat interesaţi ca, în viitorul parc ştiinţific propus să se realizeze în apropierea centrului de cercetare a laserilor de mare putere, să organizeze unităţi de micro-producţie în care să conlucreze pe baze comerciale cu cercetătorii. Scopul final al proiectului lansat ieri îl constituie realizarea de noi produse, servicii şi tehnologii de calitate superioară, destinate atât pieţei interne, cât şi exportului. Aces-tea vor contribui la creşterea competitivităţii ofertei româneşti pe piaţa internaţională, în vederea reducerii deficitului balanţei comerciale a Româ-niei".

Interfaţa dintre mediul de afaceri şi cercetători va fi asigurată de către Măgurele High Tech Cluster, se mai arată în comunicat.