ANEIR: Ministrul economiei şi-a propus să completeze palmaresul cu o nouă farădelege

Actualizare - Ministerul Economiei a publicat proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru liberalizarea promovării exportului românesc


Proiectul legislativ urmăreşte desfiinţarea actualului Program de Promovare a Exporturilor, care a dovedit grave disfuncţionalităţi în urma mai multor controale  interne şi semnalări ale Curţii de Conturi. Din anul 2002, România implementează un program de promovare a exporturilor (PPE) dirijat prin intermediul Ministerului Economiei, în baza OUG 120/2002. PPE este un instrument de subvenţii în administrarea ministerului economiei, cu finanţare de la bugetul de stat. Prin PPE se subvenţionează parţial sau total, în principal cheltuielile privind participarea la târguri internaţionale şi organizarea de misiuni economice. Beneficiile principale ale PPE sunt direcţionate către o minoritate, care pe deasupra este nesemnificativă pentru export, conform unui comunicat de presă.


Cheltuielile cu contractele PPE au crescut de aproape 3 ori din 2015 până în 2019, de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei.


Între anii 2015-2019, numărul mediu anual de beneficiari PPE participanţi la târguri a fost de 395. În acelaşi timp, numărul mediu anual de beneficiari participanţi la misiuni economice a fost de 67, dintre care aproximativ 50% au fost simultan şi participanţi la diverse târguri. În realitate, numărul beneficiarilor scade atunci când sunt identificaţi participanţii cu aceiaşi asociaţi, din acelaşi grup de societăţi, cu aceiaşi administratori sau cu adrese identice.


Raportat la numărul de târguri şi misiuni finanţate în 2015, respectiv 2019, se constată că numărul mediu al societăţilor care au participat la târguri a scăzut de la 9 firme/târg şi 8 firme/misiune la 8 firme/târg şi 7 firme/misiune. Aşadar, creşterea cheltuielilor PPE, a avut loc fără extinderea, sau chiar cu restrângerea, numărului de societăţi beneficiare de finanţare. Mai degrabă, s-a mărit finanţarea către acelaşi număr de societăţi.


Analizând distribuţia sumelor de finanţare către societăţile beneficiare, suma de bani medie cu finanţarea societăţilor pentru participarea la târguri a fost 118.000 RON în 2019. Cu toate acestea o discrepanţă importantă există între firmele care au mai beneficiat în trecut şi cele noi (care nu au mai fost beneficiat de finanţare şi anii anteriori). Pentru firmele noi, suma medie a fost de 89.000 RON, în timp ce pentru firmele care au fost finanţate şi în fiecare dintre anii 2015-2018, suma medie finanţată în 2019 a fost de 145.000 RON.


Raportat la numărul societăţilor finanţate în anul 2019 pentru participare la târguri internaţionale, peste jumătate din ele au fost finanţate şi în anul precedent, iar aproximativ 21% dintre ele au avut legături prin intermediul asociaţilor/administratorilor comuni cu alte societăţi beneficiare din acelaşi an şi din anii precedenţi. Totodată, în 2019, numărul de firme care nu au mai beneficiat de finanţare şi anii anteriori a fost sub 35% din beneficiarii anului 2019, însă dintre acestea aproximativ un sfert au avut acelaşi tip de legături cu alte societăţi beneficiare din acelaşi an şi din anii precedenţi.


Astfel, programul este departe de a "beneficia tuturor agenţilor economici", aşa cum se pretinde. În ciuda acestui fapt, în "Bilanţul PPE 2019" prezentat în şedinţa Consiliului de Export din 23.12.2019, copreşedintele consiliului notează succesul programului printr-un număr de "peste 900 de beneficiari".


Aşadar, deşi costurile PPE au crescut de aproape 3 ori, creşterea cheltuielii bugetare nu a reflectat neapărat o extindere a beneficiilor PPE către un număr semnificativ mai mare de antreprenori, ci dublarea subvenţiei medii per beneficiar, care a crescut de la 63.000 RON în 2015 la 118.000 RON în 2019.


Proiectul de faţă vine pentru că este necesară o politică de promovare a exportului care să fie accesibilă tuturor potenţialilor exportatori. Una care să nu avantajeze anumiţi beneficiari în defavoarea altora. Programele care dau banii statului preferenţial afectează existenţa şi succesul unor întreprinderi în defavoarea altora.


Implementarea lor prin intermediul unui comitet central de decizie, chiar şi în parteneriat cu anumite structuri private, contribuie la limitarea accesibilităţii acestor ajutoare şi la crearea unui segment de firme conectate politic care sunt eterne beneficiare de ajutoare.


Modul acesta de promovare a exportului provine dintr-o filosofie intervenţionist-socialistă. În contrast cu aceasta, este necesară o abordare liberală caracterizată prin accesibilitate, egalitate în faţa legii şi responsabilitate.


O asemenea abordare liberală poate fi realizată prin implementarea unui sistem de deductibilitate extinsă a cheltuielilor legate de activitatea de export pentru toate firmele care îşi doresc acest lucru.


Astfel, statul poate să încurajeze exportul într-un mod prin care să poată beneficia orice întreprindere română şi fără a le favoriza pe unele în pofida altora.


Acest sistem este accesibil tuturor, nu conferă avantaje doar unor firme şi, mai mult, încurajează responsabilitatea antreprenorială a deciziilor de cheltuire a banilor. Încurajează responsabilitatea deoarece costul participării la acţiuni de promovare este împărţit între firmă şi stat. Astfel întreprinderile au stimulentul să fie chibzuite cu cheltuielile ocazionate. Un astfel de stimulent nu există atunci când un organism central poate cheltui banii publici.


Alte beneficii sunt reprezentate de extinderea opţiunilor de evenimente pentru exportatori. Acestea nu ar mai fi decise în mod limitativ în cadrul Consiliului de Export, în funcţie de negocierea unui buget între diferite sectoare. Ar deschide oportunitatea participării exportatorilor la târguri şi misiuni ţintite pe pieţe sau nişe alese conform propriilor nevoi şi planuri de afaceri.


Nu în ultimul rând se evită costurile administrative, de implementare, contractarea în cadrul procedurilor de achiziţii publice, costuri legate de implementarea măsurilor Curţii de Conturi, litigiile generate şi pierdute în legătură cu incidentele ivite în PPE.

---

Asociaţia Naţională a Exportatorilor si Importatorilor din România afirmă că "drept încununare a potopului de fabulaţii aruncate în spaţiul public de la instalarea în fruntea instituţiei, generate din analfabetismul în comerţ exterior, ministrul economiei (aidoma unui fals procuror-acuzator) a pus în circulaţie un proiect de Ordonanţă de urgenţă, prefaţat de o aşa-zisă Notă de fundamentare, în fapt un text cu nimic mai prejos de o compunere tâmpă, de clasă primară, care rostogoleşte - precum o flaşnetă - cuvinte desprinse dintr-un vocabular de propagandist de cea mai joasă speţă", într-un scrisoare deschisă adresată autorităţilor şi presei.

Conform comunicatului: "Acest personaj sinistru (dar trecător în demnitatea publică pe care o ocupă pe nedrept, cu zero experienţă în economia reală şi zero experienţă în management public) poartă în spinare rucsacul cu poveţile de denigrare a tot ceea ce funcţionăază (bine sau mai puţin bine), având drept ţinte perverse: a) să anuleze PPE (Programul de promovare a exporturilor) şi să desfiinţeze CEXP (Consiliul de Export); b) să reducă la jumătate ajutorul statului (de minimis) la care au dreptul exportatorii pentru a participa la târgurile internaţionale.

Şi cum o nenorocire nu vine niciodată singură, ministrul mai loveşte exportatorii şi în privinţa finanţării participării la respectivele târguri. Dacă până acum se asigura din bugetul statului subvenţionarea în avans a tuturor cheltuie-lilor de organizare a târgurilor, acum se propune prefinanţarea respectivelor cheltuieli şi reducerea subvenţiei la 50%, cu posibilitatea de intrarea în posesia ei abia anul următor. În acest fel România va fi exclusă practic de pe harta comerţului internaţional, iar exportatorii vor fi aduşi în sapă de lemn, în pragul falimentului.

Din necunoaşterea abc-ului de comerţ exterior, aşa-zisa Notă de fundamen-tare, în fapt o reproducere a aberantului Raport de control intern, lansează acuze false că PPE risipeşte banii publici. Se omite faptul că includerea oricărei firme în PPE se face de o comisie ministerială, pe baza unor criterii stricte - prevăzute de lege - şi că niciodată Curtea de Conturi (care controlează implementarea PPE) nu a constatat nicio ilegalitate.

Din titlu ei, proiectul documentului (Ordonanţă de liberalizare a promovarii exporturilor) demască caracterul său politic. Prima motivaţie invocată este că atât PPE, cât şi CEXP sunt construcţii "socialiste", deşi în 2015 PPE a fost perfecti-onat de un precursor al ideilor usr-iste de azi, aflat atunci în funcţia de viceprim-ministru, iar CEXP a luat fiinţă în anul 2007, când "ciuma roşie" era în opoziţie.

A doua motivaţie: folosirea banilor publici de promovare a exporturilor este "discreţionară şi subiectivă", în folosul unor firme care nu sunt exportatoare. Eroare! Infantilii autori (in comerţ exterior) care au redactat Nota de fundamentare a Ordonanţei nu cunosc un lucru elementar: statistica oficială a exportatorilor nu cuprinde firmele care (conform legislaţiei în vigoare) au un volum anual de livrări intra-UE de până la 900.000 lei şi nici cele care au o cifră de afaceri de până la 300.000 lei anual (ce nu sunt obligate să depună la ANAF Declaraţia nr. 390). Or, actualul PPE nu face nicio discriminare din acest punct de vedere, scopul principal fiind de a promova orice firmă, cu predilecţie IMM, care respectă cerinţele legale.

Sistemul de deducere fiscal propus nu are nicio legatură cu realităţile economice, fiind lansat fără testul IMM si fără o analiza de impact.

La o simplă aplicaţie matematică rezultă că doar firmele cu o profitabilitate de cel puţin 15% şi o cifră de afaceri de minimum 2,5 milioane lei pot să-şi recupereze 50% din cheltuielile de participare la un singur târg internaţional, în condiţiile în care media profitabilităţii în economia românească este de doar 5%. Pentru o participare la 2-3-4 târguri/an (cât prevăd reglementările actuale) indica-torii respectivi trebuie multiplicaţi de 2-3-4 ori. Ceea ce înseamnă că majoritatea firmelor IMM vor fi excluse din start să participe la târgurile internaţionale (fiind avantajate doar marile corporaţii), iar pentru că diferenţa de 50% trebuie să fie suportată din bugetele proprii, firmele vor avea mari şanse să intre în faliment.

Dacă până acum statul a alocat exportatorilor prin PPE maximum 10 milioane euro/an (faţă de cca 90 milioane cât aveau dreptul conform legislaţiei în vigoare) pentru a participa la târgurile internaţionale, rezultă o medie de cca 25.000 euro/firmă/târg (faţă de ajutorul de minimis practicat în toată Uniunea Europeană de 200.000 Euro/3 ani). În noile condiţii ale noii Ordonanţe, când accesul la banii bugetari va aparţine doar marilor companii (de regulă străine), cheltuielile bugetare vor fi de zeci de ori mai mari, având în vedere că marile firme îşi rezervă la târgurile internaţionale suprafeţe de expunere de sute sau mii de mp şi nu de doar 6 - 10 mp/firmă, cât a suportat până acum bugetul statului pentru un IMM. Ca atare, impactul asupra bugetului ţării va fi dezastruos, chiar dacă se vor acoperi doar 50% din cheltuielile firmelor (faţă de 100% în prezent).

Că actualul PPE poate şi trebuie perfecţionat este o cerinţă a mediului de afaceri solicitată de ani de zile. Dar nu prin desfiinţarea PPE, singurul program care asigură accesul firmelor în Pavilioanele Naţionale ale României de la târgurile internaţionale. Prin această iniţiativă neo-marxistă România nu va mai fi în măsură să participe pe plan extern cu Pavilioane reprezentative pentru ţară, asa cum a facut-o dintotdeauna, nu doar din 2002.

Cât priveşte logica desfiinţării CEXP, nu există nicio...logică, atâta timp cât acest organism funcţionează în parteneriat public-privat, fără drept de decizie în privinţa PPE (are doar rol consultativ), membrii Consiliului desfăşurându-şi activitatea pro domo, iar obiectivele sale sunt departe de a fi limitate la PPE. Este o realitate ce derivă din HG-ul de înfiintare (nr. 486/2007), cât şi din cele cca 200 Procese-verbale ale reuniunilor lunare, cu o multitudine de teme abordate.

Să sperăm că raţiunea şi experienţa profesioniştilor din ministerele avizatoare ale Ordonanţei să facă inoportună aberaţia lansată de ministrul economiei, iar prin consultarea mediului de afaceri să se aducă acele îmbunătăţiri de care are nevoie cu adevarat PPE. Până atunci însă PPE nu trebuie blocat, ţara noastră lipsind deja de la târgurile internaţionale din prima parte a acestui an!

Şantajul politic usr-ist la votul din instituţiile decizionale nu poate fi translatat în măsurile cu impact imprevizibil, cu grave prejudicii macroeconomice!"