Angajaţii din administraţia locală se opun desfiinţării posturilor vacante

Dan Cârlan, preşedintele SCOR

Salariaţii din administraţia publică locală şi din asistenţa socială au protestat, ieri, în faţa sediului Guvernului, nemulţumiţi de măsurile de reorganizare a sistemului public anunţate, în urmă cu o lună, de premierul Marcel Ciolacu şi ministrul de finanţe Marcel Boloş, şi care se află prinse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă aflat în transparenţă decizională şi care urmează să fie adoptat de Executiv într-una dintre şedinţele care vor avea loc săptămâna viitoare.

Cei peste 2000 de protestatari au arătat că în acest moment în sistemul de Asistenţă Socială sunt peste 12.000 de posturi vacante, care nu au fost ocupate din cauza salariilor neatractive oferite şi din vina Guvernului care a blocat în ultimii ani angajările prin ordonanţe de urgenţă, chiar dacă verificările în centrele gestionate de acest sistem, au trasat ca măsură urgentă angajarea de personal.

Totodată, Guvernul propune disponibilizări masive şi desfiinţarea unor instituţii motivând faptul că au sub 50 de salariaţi, măsură ce ar aduce nesiguranţa cu privire la soarta a mii de salariaţi din administraţia locală, dar şi incertitudine în rândul cetăţenilor cu privire la calitatea noilor servicii publice reorganizate, potrivit reprezentaţilor Sindicatului Naţional al agajaţilor din administraţia publică din Comune şi Oraşe (SCOR).

"Noi nu suntem sclavi pe plantaţie; suntem administraţia publică locală. Dialogul social ar trebui să se poarte în mod civilizat, în Palatul Victoria, cu reprezentanţii structurilor asociative ale administraţiei publice locale şi cu reprezentanţii sindicatelor. De o lună de zile cerem să avem acest dialog, de atunci de când am început să înţelegem, pe surse, din presă, că va exista o ordonanţă de urgenţă pe care Guvernul nu şi-o asumă oficial, dar miniştrii ies la televizor şi ne povestesc eroic cum o să taie capete prin această ordonanţă. Noi vrem să le transmitem că este nevoie de dialog, să înţeleagă cum stau cu adevărat problemele la firul ierbii. De patru ani, din 2019, administraţia locală a fost ţinută cu salariile îngheţate. Într-o primărie de comună, salariile nu sunt acelea pe care le vedeţi la televizor în dreptul lui Nicuşor Dan. Salariile tuturor angajaţilor dintr-o primărie nu pot depăşi indemnizaţia viceprimarului, care, într-o comună, nu este de 20.000 lei ca la Bucureşti, ci în peste jumătate din comune este mai mică, în valoare netă, decât salariul minim al muncitorului necalificat din construcţii. Prin urmare, niciun salariat dintr-o primărie de comună, din acelea sub 3000 de locuitori, nu se ridică la nivelul de salarizare minimă din construcţii. În aceste condiţii de austeritate pe care le suportăm de 4 ani, jumătate din personalul primăriilor comunelor din ţară a plecat şi avem o hemoragie groaznică de personal", a declarat Dan Cârlan, preşedintele Sindicatului Naţional SCOR, al salariaţilor din primăriile comunelor şi oraşelor din România.

Reprezentantul angajaţilor din administraţia publică locală susţine că, dacă Guvernul va lua măsura anulării posturilor vacante, activitatea comunelor va fi paralizată în integralitate.

"Au rămas o mulţime de posturi vacante pe care noi, cei rămaşi în activitate, trebuie să le suplinim, pentru că într-o primărie cu 8 sau 10 posturi, fiecare salariat face câte două-trei activităţi diferite ca să putem presta serviciile la un nivel rezonabil către concetăţenii noştri. Aşteptăm noua lege a salarizării despre care se spune că va fi una echitabilă, care să îndrepte această discrepanţă uriaşă între sat şi oraş, cu speranţa că, după aceea, vom putea şi noi să redevenim atractivi pentru ocuparea posturilor vacante şi, dacă avem dreptul prin lege la 10 posturi într-o primărie, să avem 10 oameni care le ocupă, nu 7, 6 sau 5. Or Guvernul vine acum şi spune că toate posturile vacante vor fi desfiinţate. Această măsură este crucea pusă pe mormântul administraţiei publice locale. Guvernul spune că va avea la sfârşitul anului un deficit de 135 miliarde lei, dacă măsurile pe care vrea să le impună nu sunt adoptate. Toată administraţia publică centrală, judeţeană şi locală însumează în buget 85 miliarde lei. Plecăm toţi acasă, dacă noi suntem problema. Dar rămâneun deficit în spatele nostru de 50 miliarde lei, care nu se mai poate explica prin salariile noastre. Dacă toată administraţia publică ar dispărea, tot ar fi un deficit de 50 miliarde lei, adică 10 miliarde euro. Unde este gaura respectivă? În salariile noastre? Vă garantez că nu. Trebuie luate măsuri de austeritate acolo unde sunt pagubele cele mai mari, acolo unde este adevărata gaură a bugetului. Iar când vor să afecteze administraţia publică locală să stea de vorbă cu noi, să le explicăm că am muncit un an să înfiinţăm un serviciu pentru evidenţa populaţiei, prin care să putem elibera o carte de identitate concetăţenilor noştri din sat, ca să nu mai plece în acest scop la municipiul reşedinţă de judeţ. La acest serviciu, prin norme este obligatoriu să avem trei posturi. Dacă acum un post este vacant şi îl anulează Guvernul, se desfiinţează tot serviciul respectiv. Despre asta este vorba în administraţia publică locală", a precizat Dan Cârlan, preşedintele SCOR.

Sindicatul Naţional SCOR solicită Guvernului disponibilitatea la dialog cu partenernii sociali, pentru a identifica cele mai bune soluţii în scopul modificării actualului proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează disciplina economico-financiară în domeniul bugetar.

Opinia Cititorului ( 3 )

1.  fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.08.2023, 11:17)
O daaa cei din primarii lucreaza de se rup, am vazut. mai ales cei din primariile mici. nici nu stiu ce fac aia acolo toata ziua
2.  fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.08.2023, 14:09)
acasa pentru solitaire
3.  fără titlu
(mesaj trimis de Iuliu în data de 30.08.2023, 14:58)
Motto:
„Pot să spun că sunt fericit într-o ţară condusă de Marcel Ciolacu? Asta e nenorocirea noastră” / „Revoluţia a fost o iluzie, ruşinea pe care o trăim acum. Moştenitorii comuniştilor au pus mâna pe putere, au furat toţi banii”
(Victor Rebengiuc , între teatru și Marcel Ciolacu)
In deschiderea ședinței Guvernului României din 24 august 2023, premierul Marcel Ciolacu a făcut următoarea declaratie: ”Vreau sa anunț că Guvernul isi va asuma răspunderea in fața Parlamentului pe pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de echilibrare fiscala si cele pentru combaterea evaziunii. Imi voi pune mandatul pe masă in Parlament pentru reforme si dreptate socială. Trebuie să separăm apele si romanii sa vada cine vrea cu adevărat sa facă reforme si să ducă această țară inainte si cine se opune si luptă pentru privilegii si pentru bogați. Eu cred că aceasta este calea si vă anunț ca voi merge inainte cu fermitate!”
Ciolacu vorbeste despre pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, când de fapt este vorba de niste cosmetizări cuprinse in “Ordonanţa austerităţii” vizând desfiinţarea a 200.000 de posturi vacante sau neocupate urmând ca de la 1 octombrie, numărul consilierilor din cabinetele demnitarilor să se reducă la jumătate, iar până la 1 ianuarie 2024, numărul secretarilor de stat va scădea cu 20%. Asta nu e reformă.
Pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Ba mai mult, există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
Asadar, guvernul nu se grăbește cu reducerea cheltuielilor bugetare, în ciuda creșterii deficitului de la o zi la alta și a situației economice tot mai precare. Masuri precum desființarea posturilor vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii nu rezolvă problema reducerii deficitului bugetar. O altă găselnită fără noimă este in cazul deconcentratelor aflate în coordonarea/subordonarea/autor itatea unor autorități publice centrale, care se transferă în autoritatea/coordonarea/subord onarea autorităților publice județene. Odată cu descentralizarea serviciilor publice de interes național și transferul activității acestora către autoritățile publice județene are loc și transferul de patrimoniu precum și de resurse financiare alocate sub formă de cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, ceea ce demonstrează că de fapt nu se face nici o economie la buget; „Aceeaşi Mărie, cu altă pălărie”! Si exemplele ar putea continua.