Sistemul vest-european al săptămînii scurte de lucru şi concediile "generoase" ar putea să devină doar o amintire pentru salariaţii din această regiune. Companii de renume din Germania şi Franţa ameninţă, deja, că îşi vor muta producţia în ţări în care forţa de muncă este ieftină, în situaţia în care angajaţii lor nu vor accepta un program de lucru prelungit, fără să solicite creşteri salariale. Lucrătorii din vechea UE sînt în pericol, în primul rînd ca urmare a lărgirii recente a blocului european cu zece state, majoritatea din Europa Centrală şi de Est, în care forţa de muncă este simţitor mai ieftină decît în vechile ţări membre.
Aşadar, din ce în ce mai multe companii renumite sînt tot mai atrase de ideea părăsirii Europei de Vest, în situaţia în care nu-şi pot diminua cheltuielile pe plan local, mai ales că, la nivel internaţional, competiţia este acerbă. "Întotdeauna am ştiut că acest moment va veni, însă acum îl simţim ca pe o realitate", afirmă Stephanie Wahl, analist în cadrul Institutului de Economie şi Societate din Bonn.
• Salariaţii unor divizii "Siemens", "Bosch" şi "DaimlerChrysler" au acceptat, deja, noile condiţii
Conducerea companiei germane "Siemens" a ajuns, în iunie, la o înţelegere cu lucrătorii de la două fabrici producătoare de telefoane mobile, în sensul extinderii săptămînii de lucru cu 5 ore, adică la 40 de ore, fără majorări salariale. Dacă angajaţii nu acceptau propunerea, conducerea companiei urma să concedieze 2.000 de lucrători şi muta activitatea de producţie în Ungaria.
Totodată, ca să nu ajungă în şomaj, angajaţii diviziei producătoare de piese auto "Bosch" din Franţa au hotărît, la mijlocul lunii iulie, să accepte săptămîna de lucru de 36 de ore. În caz contrar, activităţile de producţie ar fi fost mutate în Cehia. Aici, costurile de producţie sînt cu 40% mai mici decît în Franţa. Trebuie menţionat că mediul de afaceri francez face presiuni asupra preşedintelui Jacques Chirac să reformeze legea care a fixat săptămîna de lucru la 35 de ore, în sensul acordării unei flexibilităţi sporite companiilor în stabilirea programului lucrătorilor.
În ultima zi a săptămînii trecute, salariaţii europeni ai fabricii de autobuze "DaimlerChrysler" au acceptat prelungirea săptămînii de lucru, fapt care va determina reducerea cheltuielilor salariale cu 10 milioane de euro anual. Săptămîna de lucru va fi mărită de la 35 de ore la 37,5 ore, respectiv 39 de ore, în funcţie de domeniul de activitate. Astfel, s-au păstrat 3.800 de locuri de muncă, care urmau să fie eliminate, pe parcursul a patru ani, la întreprinderea "EuroBus" din Ulm.
• Urmează "KarstadtQuelle", "Volkswagen" şi "Opel"
"KarstadtQuelle", cel mai mare lanţ de centre comerciale din Germania, va propune angajaţilor săi să lucreze 40-42 de ore/săptămînă, fără o creştere salarială corespunzătoare. Măsura urmăreşte să reducă numărul disponibilizărilor. Acum, lucrătorii de la "KarstadtQuelle" au o săptămînă de lucru de 37-38 ore.
La finele verii, sînt aşteptate acorduri între salariaţii şi conducerile producătorilor auto germani "Volkswagen" şi "Opel". Totuşi, există păreri potrivit cărora reducerea costurilor cu forţa de muncă nu este o strategie "lucrativă" pe termen lung.
În ultimii 20-30 de ani, lucrătorii din Uniunea Europeană şi-au văzut veniturile crescînd, în vreme ce săptămîna de lucru a fost redusă pînă la numai 35 de ore. Acum, însă, Vestul va trebui să se adapteze la o săptămînă de lucru de aproximativ 40 de ore, întrucît, în caz contrar, companiile îşi vor muta producţia în state din interioriul Uniunii Europene, în care costurile cu forţa de muncă reprezintă doar o fracţiune din cele pe care le presupune acest segment în vechile ţări al blocului european. Este vorba, în primul rînd, de Cehia, Ungaria şi Polonia.