Angela Merkel a vorbit la telefon cu Vladimir Putin despre finalizarea Nord Stream 2

Cancelarul german Angela Merkel l-a sunat miercuri pe Vladimir Putin şi, potrivit unui comunicat al Kremlinului, cei doi lideri şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu finalizarea "iminentă" a gazoductului Nord Stream 2, un proiect controversat ce se lovea cu precădere de opoziţia Statelor Unite, conform Digi24.

Angela Merkel l-a informat pe Vladimir Putin despre rezultatul discuţiei pe care a avut-o cu preşedintele Joe Biden, la Washington, în legătură cu gazoductul.

Conducta de gaz se întinde din Rusia până în Germania, pe sub Marea Baltică, iar intenţia construirii ei a fost să evite tranzitul gazelor ruseşti prin Ucraina.

În timpul ultimei vizite pe care Angela Merkel a făcut-o în calitate oficială la Washington, preşedintele Joe Biden şi-a reafirmat îngrijorările despre gazoductul Nord Stream 2 şi a spus că Rusia nu ar trebui să folosească energia ca armă. "Deşi mi-am reafirmat îngrijorarea cu privire la Nord Stream 2, cancelarul Merkel şi cu mine împărtăşim absolut convingerea că nu trebuie să lăsăm Rusia să utilizeze energia ca o armă pentru a-i constrânge sau ameninţa pe vecinii săi", a declarat preşedintele democrat.

Potrivit comunicatului Kremlinului, după ce Angela Merkel i-a prezentat poziţia exprimată de Statele Unite, "Vladimir Putin a făcut comentarii relevante".

"Liderii (Vladimir Putin şi Angela Merkel - n.r.) sunt mulţumiţi de finalizarea iminentă a gazoductului Nord Stream 2. Preşedintele rus a evidenţiat angajamentul constant al părţii germane faţă de acest proiect, care este de natură pur comercială şi are ca scop consolidarea securităţii energetice a Germaniei şi a Uniunii Europene", se spune în comunicatul Kremlinului.

Germania şi SUA au căzut de acord: Rusia va fi sancţionată dacă foloseşte energia ca armă

Telefonul pe care Angela Merkel i l-a dat lui Vladimir Putin miercuri nu este însă întâmplător. În aceeaşi zi, la Washington s-a anunţat că SUA şi Germania au ajuns la un acord destinat să pună capăt disputelor pe tema gazoductului controversat Nord Stream 2. Documentul prevede posibile sancţiuni împotriva Moscovei, dacă aceasta "va utiliza energia drept o armă", a precizat miercuri Victoria Nuland, nr.3 în Departamentul de Stat.

"Dacă Rusia va încerca să utilizeze energia drept armă sau va comite alte acte agresive faţă de Ucraina, Germania se angajează, în acest acord cu noi, să ia măsuri la nivel naţional şi să exercite presiuni pentru adoptarea unor măsuri eficiente la nivel european, inclusiv sancţiuni pentru limitarea capacităţilor de exporturi ruseşti spre Europa în sectorul energetic", a declarat Nuland în cursul unei audieri în Congres, relatează Agerpres.

Citiţi şi: Germania va întrerupe gazele venite prin Nord Stream 2, dacă Rusia abuzează de gazoduct, spune candidatul CDU la funcţia de cancelar

Acest acord americano-german subliniază, de asemenea, că cele două ţări pledează împreună pentru prelungirea cu zece ani a măsurilor ce garantează tranzitul prin Ucraina al gazelor ruseşti, a punctat Victoria Nuland, subsecretar de stat pentru afaceri politice.

De altfel, în convorbirea telefonică avută miercuri, cancelarul german şi Vladimir Putin au vorbit despre posibilitatea ca acordul dintre Gazprom şi compania Naftogaz din Ucraina pentru transportul de gaze ruseşti pe teritoriul ucrainean să fie prelungit dincolo de anul 2024.

Citeşte şi: Merkel anunţă că Ucraina va rămâne ţară de tranzit pentru gazul rusesc şi după deschiderea Nord Stream 2: "Ne vom ţine promisiunea"

"Un alt aspect al acestui acord este sprijinirea prelungirii acordului de tranzit între Rusia şi Ucraina, care se încheie în 2024. Vom pleda şi vom face presiune pentru zece ani suplimentari", le spunea în acest timp congresmenilor, la Washington, Victoria Nuland.

Joe Biden, criticat la Washington, îl primeşte pe Zelenski la Casa Albă

SUA se opun e mai mulţi ani acestui gazoduct, aproape finalizat, care trece pe sub Marea Baltică, dar nu şi prin Ucraina, ceea ce ameninţă să priveze Kievul de o parte din veniturile rezultate din taxele de tranzit, dar şi de un mijloc de presiune asupra Moscovei.

Preşedintele american Joe Biden a sfârşit prin a renunţa la impunerea de sancţiuni pentru a bloca proiectul, apreciind că este prea târziu şi că ar fi mai bine să mizeze pe o cooperare cu Germania.

Acest pas înapoi i-au atras preşedintelui american critici atât din partea republicanilor, cât şi din propria tabără democrată. Republicanii au denunţat acordul americano-german, catalogându-l drept un "cadou" făcut preşedintelui rus Vladimir Putin.

De altfel, tot miercuri, Casa Albă a anunţat că Joe Biden intenţionează să reafirme sprijinul "inflexibil" al Washigtonului faţă de Kiev prin primirea omologului ucrainean Volodimir Zelenski, la 30 august, la Washingon. "Această vizită va fi ocazia de a reafirma sprijinul necondiţionat al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în faţa actualei agresiuni desfăşurate de Rusia în Crimeea şi în regiunea Donbas", a precizat Casa Albă.

Preşedintele Zelenski a răspuns că este încântat de această viitoare întâlnire care va permite, în opinia sa, "să discute mijloacele de a extinde cooperarea strategică între Ucraina şi SUA".

Ucraina este în dispută cu Rusia de la sosirea la putere a pro-occidentalilor la Kiev, în 2014, urmată de anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova şi de un război în estul ţării cu separatiştii proruşi.

La mijlocul lunii iunie, Volodimir Zelenski şi-a exprimat regretul că Joe Biden s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin înaintea de a se întâlni cu el. Summitul dintre Biden şi Putin a avut loc la 16 iunie la Geneva. Potrivit Casei Albe, invitaţia adresată lui Zelenski de a veni la Washington a fost adresată în iunie.