Aninoasa - primul oraş în insolvenţă

Primăria Aninoasa din judeţul Hunedoara este prima primărie intrată în stare de insolvenţă din cauza arieratelor în valoare de 5,9 milioane lei. Autorităţile locale au anunţat că a fost depusă, săptămâna trecută, la Tribunalul Hunedoara o cerere de intrare în insolvenţă în baza OUG 46/2013. Termenul de judecată a fost stabilit pentru 17 iunie.

Consilierul onorific al premierului Victor Ponta, Ionel Blăncules­cu, este de părere că până acum am asis­tat la formarea "bulgărelui" care va genera noi situaţii de faliment în cazul primăriilor, având în vedere că insolvenţa reprezintă, mai degrabă, o stare de protecţie împotriva creditorilor. Numărul primăriilor care se afla într-o stare critică este estimat la 50.

Arieratele de la Primăria Aninoasa provin din 2006, în urma contractării unui credit de la BCR de 3 milioane lei, nerambursat la timp, care a generat penalităţi zilnice de 1.500 lei. Scopul acestui credit a fost reabilitarea sediului primăriei şi a unui complex sportiv şi realizarea unor lucrări de introducere a gazului metan în oraş, însă lucrările de gaze nu sunt terminate nici în prezent.

Primarul Nicolae Dunca a declarat că, anul trecut, a preluat primăria cu restanţe de 9,3 milioane de lei, provenite din mandatul de 20 de ani al fos­tului primar Ilie Botgros, iar singura preocupare a fost plata datoriilor. Acesta mai susţine că a făcut toate demersurile posibile, dar fără prea mare succes, având în vedere că s-a reuşit plata a 3 milioane lei, însă datoriile depăşesc cu peste 50% veniturile bugetului local.

De asemenea, primarul oraşului Aninoasa susţine că nivelul colectării taxelor locale se ridică la 55-60%, având în vedere că o mare parte din cei 5200 de locuitori este reprezentată de pensionari şi şomeri. Această situaţie a fost agravată în anul 2006 când a fost închisă exploataţia minieră din zonă, care era considerată principala activitate.

Domnul Blănculescu consideră că pentru evitarea situaţiilor în care primarii ar refuza să mai facă eforturi privind plata arieratelor şi acceptarea stării de faliment, ar trebui ca edilii să răspundă cu propriile averi.

Un val de insolvenţe în cazul primăriilor preconizează şi Preşedintele Asociaţiei comunelor din Româ­nia, domnul Emil Draghici, care explică faptul că declararea stării de criză pentru o primărie nu este echivalentă cu aceeaşi situaţie ca în cazul agenţilor economici. Acesta susţine că starea de insolvenţă în cazul unei primării reprezintă, de fapt, garantarea serviciilor esenţiale.

Recent, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care permite primăriilor să intre în insolvenţă, asemeni unei companii. Decizia a venit în urma consemnării unui număr foarte mare al datoriilor înregistrate de autorităţile locale către diverse firme, care vor avea posibilitatea de a recupera drepturile în instanţă, fără ca activitatea municipalităţii să fie afectată.

La 31 decembrie 2012, autorităţile locale înregistrau faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări un volum al arieratelor de 840,2 milioane lei. La finele lunii ianuarie 2013, arieratele au înregistrat o creştere de peste 300 milioane lei, ajungând la 1,18 miliarde lei.

Prin ordonanţa de urgenţă se stabileşte cadrul general şi procedurile colective pentru acoperirea datoriilor unităţilor administrativ-teritoriale aflate în criză financiară sau în insolvenţă. Prin criză financiară se înţelege, în principal, situaţia în care nu sunt achitate obligaţiile de plată mai vechi de 90 de zile şi care depăşesc 15% din bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale res­pective, precizează docu­mentul.

Guvernul a emis, şi la începutul anului, o ordonanţă de urgenţă prin care obliga autorităţile locale care înregistrau arierate la 31 ianuarie 2013 să reducă volumul datoriilor cu cel puţin 85% în termen de două luni, până la 31 martie, în caz contrar Trezoreria urmând să limiteze plăţile care pot fi efectuate din contul aces­tora.