Aniversarea a 25 de ani de la apariţia "BURSEI" ca exponent obiectiv al pieţei de capital româneşti îmi oferă prilejul unei treceri în revistă a principalelor momente despre care cotidianul a relatat cu profesionalism.
Nu ştiu cum au scris redactorii presei acelor vremuri, dar istoria României consemnează, în anul 1881, apariţia primei burse de valori. Deschiderea a avut loc la 1 decembrie 1882, context în care au fost publicate şi cotaţiile bursiere ale primelor companii româneşti. De-a lungul existenţei sale, activitatea bursei a fost afectată de evenimentele social-politice ale vremii, fiind închisă pe perioada primului război mondial. Sfârşitul celui de-al II-lea război mondial, cu întreaga turnură politică din în anii imediat următori a însemnat şi închiderea bursei de valori.
Ştiu însă că redactorii cotidianului BURSA au consemnat, ulterior trecerii la economia de piaţă, rolul unei burse de valori ca element esenţial pentru competitivitatea şi transparenţa procesului de investire a resurselor financiare în economie, cu precădere în procesul de privatizare a societăţilor deţinute la acel moment în integralitate de Statul Român.
Este important să reţinem că ziarul BURSA s-a "născut" înaintea BVB, care s-a înfiinţat ca instituţie publică, cu personalitate juridică, în baza deciziei CNVM din luna aprilie a anului 1995, inaugurarea oficială fiind făcută în data de 23 iunie a aceluiaşi an. Prima şedinţă de tranzacţionare a avut loc în 20 noiembrie 1995.
Pe parcursul anilor imediat următori, autoritatea pieţei de capital şi-a exercitat activitatea de supraveghere în conformitate cu Legea nr. 52/1994 şi, ulterior, în conformitate cu OUG nr.28/2002, contribuind la dezvoltarea bursei de valori, atât prin aprobarea modificărilor cadrului de reglementare aplicabil Bursei de Valori Bucureşti, cât şi prin activităţi menite să sprijine BVB, inclusiv în creşterea numărului de emitenţi listaţi.
Acest "câine de pază" al democraţiei în presă, aşa cum este publicaţia independentă "BURSA", a fost martor la toate evenimentele pieţei de capital româneşti într-un sfert de veac, analizându-le, comentându-le, criticându-le sau lăudându-le.
Dacă la începerea tranzacţionării, s-a pornit de la 6 emitenţi, numărul acestora a variat în timp, ajungând la un număr de 76 de emitenţi în anul 1997, depăşind numărul de 100 în decursul anilor 1998-2000 şi scăzând la sub 100 în perioada 2001-2004. Eforturile de creştere a numărului de emitenţi listaţi la BVB care, aşa cum s-a văzut, a cunoscut fluctuaţii în timp, s-au concretizat în decursul anilor de pionierat ai pieţei de capital şi prin activităţi de atragere a unor alţi emitenţi faţă de cei care au făcut obiectul PPM.
Astfel, ca puncte de referinţă pentru acea perioadă ne amintim de admiterea la tranzacţionare în anul 2001 a primelor obligaţiuni municipale (Predeal şi Mangalia), precum şi două listări importante, respectiv BRD - GSG SA şi Petrom SA.
Un alt moment important în istoria pieţei de capital autohtone a fost şi înlocuirea vechiului sistem de tranzacţionare Horizon, în anul 2003, cu un sistem nou şi modern - Arena.
Anul 2004 a constituit un moment de referinţă pentru piaţa de capital, în contextul demersurilor întreprinse de România pentru aderarea la Uniunea Europeană, fiind elaborat un nou cadru legislativ al cărui scop a fost armonizarea legislaţie româneşti cu cea europeană. Astfel, la momentul respectiv s-a impus alinierea modalităţii de funcţionare a Bursei la rigorile reglementărilor europene, prin lege stabilindu-se obligaţia ca BVB să se transforme din instituţie publică în societate privată.
În acest context, în anul 2005 BVB a devenit societate pe acţiuni, acţiunile sale fiind distribuite societăţilor de brokeraj active la acel moment.
Este important de amintit şi faptul că în anul 2005 s-a încheiat procesul de fuzionare a BVB cu Bursa Electronică RASDAQ. Fuziunea BVB-Rasdaq şi noua legislaţie a pieţei de capital au creat premisele unei noi configuraţii a locurilor de tranzacţionare, prin existenţa unei pieţe reglementate (care a reprezentat în mare fosta cotă a BVB) şi un sistem alternativ de tranzacţionare, precum şi un segment de piaţa distinct, piaţa RASDAQ, care a funcţionat cu un statut special.
Astăzi, cotidianul independent "BURSA" acordă spaţii ample rolului autorităţii pieţei de capital, în contextul reglementărilor europene privind operatorii de piaţă, reprezentate de MiFID I şi în contextul noii directive privind pieţele de instrumente financiare - MiFID II, care urmează a fi aplicată şi în România începând anul 2017, asigurându-se că regulile de funcţionare ale operatorului de piaţă sunt astfel stabilite încât să garanteze o piaţă ordonată, cu reguli de tranzacţionare transparente şi bine definite, cunoscute de toţi participanţii la piaţă, pentru a asigura un acces nediscriminatoriu la tranzacţionare.
Poate mai mult ca orice alt actor al pieţei de capital, ziarul BURSA şi autorii articolelor despre piaţa de capital sunt primii care iau contact direct cu doleanţele investitorilor străini pentru a identifica direct aspectele ce necesită îmbunătăţiri ale cadrului legal naţional şi pentru a conduce la creşterea gradului de competitivitate şi atractivitate a pieţei de capital româneşti. Astfel, în anul 2014, cu scopul promovării la statul de piaţă emergentă a pieţei de capital româneşti, "Bursa" a acordat spaţii largi iniţiativei Coaliţiei pentru Dezvoltarea României în cadrul Proiectului denumit generic "8 Bariere Sistemice în calea dezvoltării pieţei de capital", prin care au fost identificate cele mai importante aspecte care reprezentau impedimente pentru accesul investitorilor străini la piaţa de capital românească.
Un aspect ce trebuie menţionat se referă la prezenţa activă, constructivă a redactorilor "BURSA", pe tot parcursul acestor ani la întâlniri pentru identificarea soluţiilor pentru înlăturarea tuturor barierelor şi îmbunătăţirea de ansamblu a pieţei de capital româneşti, cu precădere cele referitoare la reducerea perioadei de timp necesare admiterii la tranzacţionare, îmbunătăţirea unor prevederi referitoare la ofertele publice de vânzare, eliminarea cerinţelor privind anunţul unei oferte publice şi clarificarea regimului anunţurilor publicitare, clarificarea regimului împuternicirilor prin introducerea posibilităţii ca reprezentarea acţionarilor în adunarea generală a acţionarilor să se poată face şi prin împuternicire generală, simplificarea procedurilor privind depunerea documentelor în vederea participării acţionarilor la adunările generale, modificarea şi simplificarea procedurii privind votul prin corespondenţă, reducerea termenului de plată a dividendelor, plata dividendelor acordate de emitenţi prin intermediul Depozitarului Central şi al participanţilor la sistemul de compensare-decontare şi registru.
Aş îndrăzni să spun că, nu odată, redacţia "BURSA" a fost promotoarea unor măsuri în spiritul facilitării accesului la piaţa şi de creştere a numărului de investitori, în special cel privind reducerile semnificative ale tarifelor comisioanelor de tranzacţionare.
Practic, toate momentele importante din viaţa entităţilor pieţei de capital româneşti au fost găzduite în paginile ziarului BURSA (listările companiilor româneşti atât la BVB, cât şi la LSE, emisiunile de titluri de stat, legislaţia primară şi secundară etc).
Deosebit de comentată şi utilă, în perioada de pregătire a formei promovate în Parlament, a fost dezbaterea proiectului, până la apariţia Legii nr.151/2014, prin care s-a impus desfiinţarea pieţei Rasdaq până la finalul lunii octombrie a anului 2015. De asemenea, având în vedere că legea mai sus amintită prevedea, printre altele, posibilitatea ca emitenţii tranzacţionaţi pe piaţa RASDAQ să poată fi transferaţi, în anumite condiţii, pe o piaţă reglementată sau pe un sistem alternativ de tranzacţionare, cotidianul "BURSA" a găzduit opiniile autorilor pieţei în dezbateri controversate.
Concluzia generală este că o piaţă de capital atrăgătoare şi puternică se bazează nu numai pe reguli stricte şi clare, care asigură încredere investitorilor pentru a-şi plasa resursele şi economiile pe o piaţă de capital, în investiţii care presupun un grad de risc mai mare decât plasamentele bancare, dar şi pe nevoia unei prese obiective şi independente.
Iată de ce, la cei 25 de ani de la apariţie, pot doar să spun că echipa redacţională a cotidianului "BURSA" îmi oferă garanţia şi liniştea acestor deziderate: obiectivitate, independenţă, profesionalism.
La mulţi ani!
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2015, 08:18)
Frumos!
La multi ani, Bursa!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 18.11.2015, 11:24)
Multumim!
2. fără titlu
(mesaj trimis de Subprefectul în data de 23.11.2015, 10:28)
Nene Ursachiule, dar...ce are BURSA cu PREFECTURA? de unde pana unde comparatia?