Modificările adoptate în Parlament la Legea 123/2012 (legea-cadru a energiei electrice şi gazelor naturale) vor fi foarte greu de pus în practică, întrucât nu este prevăzută elaborarea unor reglementări secundare privind aplicarea lor, a declarat, joi, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
"Consider că va fi o activitate foarte greu de îndeplinit. Legea, aşa cum a ieşit, nu a solicitat reglementări secundare în sarcina ANRE, tocmai de aceea credem că va fi foarte greu să se aplice aceste elemente din noua formă a legii. Cred că ar fi foarte interesantă reacţia bursei OPCOM, pentru a clarifica cum s-ar putea aplica prevederile legii, în special în zona de încheiere a contractelor", a spus Havrileţ, potrivit Agerpres.
Una dintre modificările operate conferă dreptul producătorilor de a încheia contracte cu alţi producători, realizând un mixt energetic, în scopul de a oferta apoi energia electrică pe piaţa internă sau la export.
"Va fi o prevedere foarte greu de pus în practică, pentru că, în acest moment, mixtul energetic se realizează de către furnizori. Furnizorii cumpără de la diferiţi producători şi formează un mixt, un coş. La ora actuală, acest mixt se realizează pe bursă, prin încheierea de contracte diferite, cu diferiţi producători, la preţuri diferite, şi la final, furnizorul creează un preţ unic pentru acel coş. Aşa cum prevede legea, ca producătorii să încheie contracte şi să formeze mixtul, având în vedere faptul că nu există o legislaţie secundară pe această temă şi că nu se va face, pentru că legea nu a prevăzut, cred că va fi greu de pus în practică", a explicat preşedintele ANRE.
Întrebat dacă este posibil să se revină la situaţia care a dus la insolvenţa Hidroelectrica, adică încheierea unor contracte păguboase pentru producători, Havrileţ a precizat că, în opinia sa, nu se va ajunge la aşa ceva, întrucât, potrivit ordonanţei privind guvernanţa corporativă, managerii companiei trebuie să îndeplinească condiţii de performanţă.
Deputatul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, a precizat, joi, că noua lege nu conferă un avantaj producătorilor pe bază de cărbune, ci corectează tratamentul discriminatoriu la care erau supuşi aceştia până acum.
"În mixtul energetic al României, producătorii care au cel mai mare cost pentru producţia de energie, adică cei care folosesc cărbunele - obligaţi fiind să funcţioneze în condiţii exclusiv de piaţă, condiţii care au fost stabilite în anul 2000, în mod eronat în opinia mea, pentru că niciodată cărbunele nu va putea concura cu hidroenergia, cu gazele naturale sau cu nuclearul - au fost dezavantajaţi din start, împărţind capacităţile de producţie pe tipuri de combustibil. Li se oferă o şansă, care nu este un avantaj extraordinar sau uriaş, acela de a putea să-şi construiască propriul mixt de producţie de energie, astfel încât el să facă faţă unui preţ concurenţial, adică să-şi menţină statutul de participare pe platforma concurenţială. Producătorul este în continuare obligat ca întreaga energie, indiferent de cum o aranjează şi cum o mixează, să o pună pe platforma concurenţială, pe OPCOM, şi această cantitate să fie văzută de absolut toată lumea", a spus Iancu.
Miercuri, reprezentanţii Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) au precizat, într-un comunicat de presă, că propunerile lor nu au fost luate în calcul şi că modificările aduse legii au ţinut cont de cerinţele unei singure companii. Din informaţiile agenţiei de presă, ar fi vorba vorba despre Complexul Energetic Oltenia.
AFEER precizează că aplicarea actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale (123/2012), adoptat de Plenul Parlamentului şi transmis Preşedinţiei spre promulgare, poate conduce la grave prejudicii produse participanţilor la piaţă, prin crearea premiselor unor interpretări şi aplicări abuzive ori eronate.
Astfel, AFEER propune ca Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 123/2012 să fie reexaminată în Parlament, cu luarea în considerare a opiniilor exprimate de participanţii la piaţă la momentul supunerii spre dezbatere publică a proiectului de lege.