Fuziunile şi vânzările de portofolii sau pachete de acţiuni ale băncilor au contribuit, anul trecut, la o consolidare mai mare a pieţei bancare locale, arată Raportul Băncii Naţionale a României pe 2015, care subliniază că gradul de concentrare se menţine încă moderat.
Numărul instituţiilor de credit s-a diminuat cu patru faţă de sfârşitul anului 2014, ajungând la 36, dintre care 29 de instituţii de credit, persoane juridice române (inclusiv o organizaţie cooperatistă de credit), şi şapte sucursale ale instituţiilor de credit persoane juridice străine, evidenţiază Banca Centrală.
Raportul BNR mai arată: "Valoarea activului bilanţier agregat net a cunoscut o creştere uşoară, cu 3,6%, de la 364.143,3 milioane lei în decembrie 2014 la 377.187,2 milioane lei în decembrie 2015, pe fondul unei revigorări a activităţii de creditare a sectorului privat. În ceea ce priveşte cota de piaţă, s-a remarcat creşterea ponderii activului net bilanţier aferent sucursalelor instituţiilor de credit persoane juridice străine (cu 1 punct procentual, până la 10,8%), în detrimentul cotei de piaţă deţinute de instituţiilede credit persoane juridice române, a cărei restrângere s-a datorat atât instituţiilor de credit cu capital majoritar străin (-0,5 puncte procentuale, de la 80,1% la 79,6%), cât şi celor cu capital românesc (-0,5 puncte procentuale, de la 10,1% la 9,6%)".
Instituţiile de credit cu capital majoritar străin au continuat să domine structura sectorului bancar românesc, la finalul anului trecut acestea deţinând 90,4% din activul agregat net, cea mai mare pondere în activele nete revenind instituţiilor de credit cu capital majoritar austriac (33,3%), urmate de cele cu capital majoritar francez (13,5%) şi grecesc (10,6%).
Volumul capitalului social aferent sectorului bancar românesc era, la 31 decembrie 2015, cu 8,6% mai mic faţă de anul precedent (de la 27.521,7 milioane lei în decembrie 2014 la 25.142,8 milioane lei în decembrie 2015), ca urmare, în principal, a ieşirii de pe piaţă a băncilor Millennium şi Volksbank România.
În contextul aderării României la UE şi al liberalizării pieţei serviciilor, până la data de 30 mai 2016, un număr de 653 de instituţii străine au notificat băncii centrale intenţia de a desfăşura activitate bancară în mod direct pe teritoriul României, respectiv: 284 de instituţii bancare, cinci instituţii financiare nebancare, 85 de instituţii emitente de monedă electronică şi 279 de instituţii de plată, menţionează BNR.
Procesul de optimizare a bilanţurilor, prin curăţarea portofoliilor de creditele neperformante, a continuat să se manifeste şi în anul 2015. Vulnerabilitatea sectorului bancar românesc asociată dependenţei de resursele financiare externe s-a diminuat semnificativ, tendinţele de scădere semnalate la nivelul surselor atrase de la nerezidenţi fiind contracarate de atragerea de resurse locale, apreciază BNR.
Raportul citat arată: "Ca o consecinţă a acestor eforturi de echilibrare a structurii bilanţiere, indicatorii de evaluare a calităţii activelor au cunoscut o îmbunătăţire importantă, în timp ce profitabilitatea, după pierderile anului 2014, a trecut în teritoriu pozitiv, cu un nivel considerabil al rentabilităţii financiare şi economice la finalul exerciţiului financiar 2015. După contracţia stocului de credite produsă pe fondul măsurilor de scoatere în afara bilanţului şi/sau al vânzării de credite, volumul activelor nete a înregistrat o creştere faţă de anul 2014, ca urmare a revigorării activităţii de creditare a sectorului privat. Rezoluţia creditelor neperformante a fost însoţită şi de efecte pozitive, în sensul în care aceasta a condus la asumarea pierderilor generate de calitatea proastă a creditelor şi reflectarea corectă a neperformanţei din activitatea de creditare, precum şi la crearea premiselor pentru reluarea sustenabilă a procesului de creditare şi pentru o provizionare cât mai corectă".
Deşi cu un nivel încă deficitar, rata creditelor neperformante s-a menţinut pe trend descendent, iar gradul de acoperire cu provizioane s-a plasat peste media de la nivel european.