Ape tot mai tulburi în relaţia SUA-China

Relaţia bilaterală dintre Statele Unite ale Americii continuă să se tensioneze, în contextul în care SUA au înlocuit "angajementul strategic" dintre cei doi parteneri cu "competiţia strategică", este de părere Kevin Rudd, fost prim-ministru al Australiei şi preşedinte al Asia Society Policy Institute.

Potrivit acestuia, în acest an, cele două părţi vor fi realizat un acord cu privire la o structură a relaţiilor comerciale, care va include reducerea deficitului comercial bilateral al SUA sau transferul forţat de tehnologie, cât şi deschiderea pieţei chineze pentru importuri, deşi aceasta din urmă ar putea să dureze mai mult în funcţie de abordarea pe care birocraţii chinezi o aleg.

Rudd mai spune că liderii chinezi au înţeles deja că în atitudinea Americii faţă de China a apărut o modificare majoră, dar nu sunt siguri ce formă va lua modificarea şi dacă o schimbare fundamentală de strategie din partea lor este justificată.

Ilustrativ pentru politica externă americană referitoare la relaţia cu China este faptul că la prima întâlnire dintre noul secretar al Apărării Patrick Shanahan şi un grup de oficiali civili de rang înalt ai Pentagonului, secretarul le-a transmis acestora din urmă să rămână concentraţi pe "China, China, China".

Într-un discurs care are potenţialul să inflameze mai departe retorica dintre cele două părţi, săptămâna trecută, preşedintele chinez Xi Jingping a afirmat că Taiwanul "trebuie şi va fi reunit cu China", acesta adăugând că Beijingul îşi rezervă dreptul de a utiliza forţa militară, chiar şi împotriva «forţelor externe», pentru a reunifica insula separatistă, cum este privită din perspectiva Partidului Comunist Chinez, cu China continentală.

Dincolo de teritoriul retoricii, în planul realului cele două ţări au continuat să dezvolte planuri militare de urgenţă şi să amplifice desfăşurările de forţe.

De câteva luni, SUA alături de Marea Britanie, Franţa şi Canada derulează o creştere a forţelor navale în zona Mării Chinei de Sud, cea mai contencioasă problemă de securitate dintre China şi comunitatea internaţională. Totodată, în acelaşi sens, Pentagonul le-a cerut aliaţilor din Pacific, Japonia, Coreea de Sud, Singapore şi Insulele Filipine, să îşi mărească prezenţa militară în regiune pentru a contracara atitudinea Chinei.

În acelaşi timp, Beijingul a anunţat că principala prioritate militară va fi, anul acesta, pregătirea şi înzestrarea forţelor militare şi continuarea pregătirii scenariilor de război. De altfel, începând cu luna octombrie, media chineză a comunicat de mai multe ori că preşedintele Xi le-a cerut comandanţilor militari ca armata să fie "pregătită să câştige un război".

În cadrul unui discurs în faţa unui grup de ofiţeri, Xi Jingping a afirmat: "Trebuie să luăm în considerare toate situaţiile complexe şi să facem planuri de urgenţă în concordanţă".

Pe 20 decembrie, amiralul chinez Lou Yuan, adjunctul-şef al Academiei de Ştiinţe Militare din China, a afirmat într-o conferinţă militară din Shenzhen că disputele referitoare la cine are drept de posesie asupra Mării Chinei de Sud şi Mării Chinei de Est ar putea fi rezolvată prin scufundarea a două portavioane din flota pacifică a SUA.

Potrivit acestuia, scufundarea unuia ar duce la pierderea a 5.000 de militari americani, iar scufundarea celui de-al doilea portavion ar dubla pierderile.

"SUA se tem cel mai mult că vor suferi pierderi (n.r. de militari). (...) Vom vedea atunci cât de temătoare este America", a subliniat Lou Yuan.

În luna septembrie, o navă de război americană şi un distrugător al marinei chineze au fost la un pas de coliziune în zona insulelor artificiale Spratly din Marea Chinei de Sud, în contextul în care nava marinei americane făcea parte dintr-o misiune de patrulare în scopul «libertăţii de navigaţie».

În politica strategică de securitate a SUA, publicată în decembrie 2017, la care au lucrat numeroşi oficiali din Pentagon printre care şi actualul secretar Shanahan, China şi Rusia sunt văzute drept competitori strategici, fiind considerate principalul pericol la adresa intereselor şi "întâietăţii" americane.

În scopul contracarării poziţiei ferme a Chinei, SUA au iniţiat o alianţă cvadrilaterală cu India, Japonia şi Aus-tralia pentru menţinerea unei "libere şi deschise zone a Indo-Pacificului", o politică regională a Departamentului de Stat care a funcţionat sub Rex Tillerson, fostul secretar de Stat, înlocuit în primăvară.

De asemenea, în plan investiţional, SUA au realizat o serie de iniţiative investiţionale regionale ca alternativă la iniţiativa chineză "O centură, un drum", care ar urma să conecteze întregul continent asiatic, printr-o serie de căi continentale şi maritime, într-un bloc integraţionist centrat în jurul puterii chineze, care la rândul său ar urma să fie conectat de continentul european.

De menţionat şi faptul că anumiţi analişti consideră că disputa comercială dintre cele două părţi nu se va rezolva întru totul, pe termen scurt, indiferent de înţelegerea comercială la care SUA şi China ar urma să ajungă.

În luna octombrie, Jack Ma afirma că războiul comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii ar putea ajunge să dureze două decenii.

Ben Hodges, fost comandant al armatei americane în Europa, declara în luna octombrie, în cadrul unei conferinţe de securitate din Polonia, că exis-tă o probabilitate ridicată ca în următorii cincisprezece ani SUA să fie într-un război cu China.

Potrivit acestuia, aliaţii europeni ai SUA vor trebui să-şi asigure într-o proporţie mai mare propria securitate în faţa unei Federaţii Ruse din ce în ce mai agresivă, deoarece America îşi va dedica din ce în ce mai mult atenţia în apărarea intereselor din Pacific.