În proporţie de 83%, cele 317.000 de solicitări de suspendare a ratelor bancare au fost soluţionate, în cele două luni de la debutul crizei de sănătate generată de pandemia COVID-19, după cum anunţă un comunicat al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Cererile au venit atât din partea clienţilor persoane fizice, cât şi de la societăţi comerciale. Astfel, au fost soluţionate aproximativ 265.000 de solicitări, din care jumătate în baza Ordonanţei de Urgenţă 37/2020. Restul solicitărilor se află în curs de procesare. Solicitările clienţilor au avut la bază atât cadrul legal creat de prevederile OUG 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţiile de credit debitorilor care au fost afectaţi direct sau indirect de efectele pandemiei, cât şi măsurile de sprijin adoptate de bănci începând cu luna martie. Până în prezent, aproximativ 303.000 clienţi persoane fizice şi până în 14.000 de companii au depus solicitări de suspendare a plăţii ratelor, ceea ce reprezintă sub 20% dintre creditele acordate persoanelor fizice şi sub 14% din totalul creditelor accesate de persoanele juridice.
Conform modificărilor normative adoptate recent, termenul iniţial de depunere a solicitărilor în baza OUG 37/2020 a fost extins. Astfel, clienţii ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situaţia generată de pandemie pot depune cereri pentru suspendarea obligaţiilor de plată lunare din contractele de credit până la data de 15 iunie 2020. În baza OUG 37/2020, banca analizează solicitarea formulată de client şi în termen de maximum 15 zile de la data primirii solicitării comunică acestuia decizia. În cazul aprobării solicitării debitorului, prelungirea duratei contractuale produce efecte de la data comunicării de către client a solicitării de suspendare către bancă, mai arată comunicatul ARB. Acesta subliniază: "Facem apel la responsabilitatea şi solidaritatea decidenţilor pentru a permite acordarea acestui sprijin exclusiv către categoriile de clienţi, persoane fizice şi juridice, afectate direct sau indirect de această situaţie de criză. Altfel, crearea unei presiuni suplimentare artificiale asupra sistemului bancar riscă să aibă un efect negativ asupra economiei României şi a românilor, generând totodată un risc suplimentar pentru stabilitatea sectorului bancar, parte a Infrastructurii Critice Naţionale. Este indicată utilizarea optimă a resurselor economice ale sistemului bancar, astfel încât să putem asigura tracţiunea necesară în activitatea de creditare în perioada care va urma. Astfel, românii vor putea accesa, într-un ritm susţinut şi la costuri rezonabile, credite pentru cumpărarea de locuinţe şi de bunuri de folosinţă îndelungată şi pentru dezvoltarea companiilor care generează creşterea numărului de locuri de muncă şi dezvoltarea economiei".