ArcelorMittal Galaţi va investi 52 de milioane de euro în modernizarea unui furnal

Conducerea ArcelorMittal a aprobat finanţarea cu 52 de milioane de euro a lucrărilor de reparaţie capitală şi de modernizare a Furnalului 5 de la Galaţi, operaţie care va genera reducerea costurilor de exploatare, transmite corespondentul NewsIn.

Board-ul Grupului ArcelorMittal a aprobat investiţia de 52 de milioane de euro la Furnalul 5 al combinatului din Galaţi. Managementul din sudul Moldovei a apreciat că acest anunţ este unul "foarte încurajator şi important", care "demonstrează dorinţa Grupului de a menţine fluxul cald din combinat şi de a-l face competitiv".

Furnalul 5 a fost supus unei reparaţii capitale şi în 2006, sub management indian, însă lucrarea s-a dovedit a fi una proastă, fiind criticată acum de managamentul francez din combinat. Administraţia a apreciat că reparaţia capitală din 2006 s-a făcut cu materiale ieftine şi cu mulţi subcontractori neexperimentaţi, proiectarea şi lucrarea au fost de slabă calitate, iar furnalul a fost repornit fără o pregătire corespunzătoare, în baza unei "planificări nerealiste". Nu în ultimul rând, furnalul a fost operat necorespunzător. Spre deosebire de acea lucrare, reparaţia capitală programată acum se va face cu "cele mai noi şi performante tehnologii" şi cu contractori de încredere şi cu experienţă în reparaţii capitale la furnale. Totodată, pentru o operare corectă a furnalului, acolo va adusă o echipă nouă, organizată diferit, care va primi sprijinul experţilor de la ArcelorMittal Asturias, care, ca şi unitatea-soră de la Galaţi, este membră a Diviziei de Produse Plate.

Administraţia ArcelorMittal Galaţi apreciază că reparaţia capitală şi modernizarea Furnalului 5 de la Galaţi va extinde durata sa de exploatare la 15 ani, în conformitate cu standardele din Europa Occidentală. De asemenea, investiţia va genera reducerea costurilor variabile şi a diferenţelor înregistrate la acest capitol faţă de unităţile similare din Europa de Vest. Managementul local a avertizat că "sprijinul din partea Gupului va fi legat de reuşita acestor acţiuni". Semnale similare au fost transmise de managementul francez al combinatului încă de la instalarea sa la Galaţi. În octombrie 2009, directorul general Thierry Le Gall i-a surprins pe mulţi, spunând că, pentru el, investiţiile nu sunt o prioritate deoarece, în timpul scurs de la privatizarea din 2001, ele nu au făcut unitatea mai competitivă. De exemplu, la începutul anului 2009, costurile variabile pentru a produce o tonă de oţel erau cu 100 de euro mai ridicate la Galaţi decât în combinatele din vest.

În opinia lui Le Gall, investiţiile s-au dovedit a fi nerentabile din cauză că nu au fost acompaniate de politici eficiente de mentenanţă şi de personal. Acum, combinatul are nevoie de cel puţin cinci ani pentru a recupera timpul pierdut şi pentru a atinge nivelul de competitivitate occidental. "Viitorul nu stă în banii care sunt investiţi. Sigur că vom avea acest suport. Dar trebuie să demonstrăm că putem fi competitivi. Imaginea noastră nu este suficientă să cerem preţuri de vânzare mai bune pentru produsele noastre. În Europa de Vest, produsele ArcelorMittal sunt cu 15% mai scumpe doar datorită reputaţiei. Trebuie să ne îmbunătăţim calitatea produselor şi a serviciilor. Ar putea lua mai mult de cinci ani, dar eu mă aştept ca 80% din aceste diferenţe să fie acoperite în următorii trei ani", a declarat Thierry Le Gall pe 21 octombrie 2009.

Din toamna lui 2008, când producţia de oţel a început să scadă şi în sudul Moldovei, managementul ArelorMittal Galaţi a îngheţat salariile, a oprit temporar sau permanent unele capacităţi de producţie pentru a nu creşte stocurile, a închis Uzina CocsoChimică optând pentru importurile de cocs, a stimulat cu pachete financiare plecarea a circa 4.500 de salariaţi, iar pe cei rămaşi i-a trimis în şomaj tehnic, prin rotaţie. La ora actuală, în combinatul gălăţean mai sunt circa 9.300 de muncitori. Recent, majoritatea sindicatelor din combinat a acceptat propunerea patronatului de a menţine salariile îngheţate şi în 2010, din cauza condiţiilor de piaţă dificile. Acordul încheiat de partenerii sociali prevede, totuşi, oferirea unui bonus de 5% din salariul anual tuturor siderurgiştilor. Bonusul se acordă în două tranşe: 2% în ianuarie şi 3% în iulie. Tranşa secundă de bonus este condiţionată, însă, de ieşirea companiei din zona pierderilor după primul semestru al acestui an. Unul dintre sindicatele negociatoare, Solidaritatea, s-a declarat nemulţumit de termeni înţelegerii şi a declanşat, miercuri, procedurile de deschidere a conflictului de muncă în societate. Solidaritatea cere majorarea salariilor cu 10% din ianuarie şi negocieri salariale trimestriale.