ASF: "Fondurile mutuale agricole nu ţin de competenţa noastră"

"Fonduri mutuale agricole" nu intră în sfera de competenţă a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), nefiind astfel oportun ca ASF să se pronunţe asupra proiectului de creare a acestora, se arată într-un comunicat remis redacţiei de către Autoritate. ASF a fost solicitată să exprime un punct de vedere cu privire la viitoarele fonduri mutuale agricole ca o măsură de precauţie, ne-au spus membrii Comisiei de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor. Solicitarea a venit din partea deputatului liberal, Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de agricultură, care a discutat de la începutul săptămânii cu preşedinţii asociaţiilor de fermieri, deputaţi, dar şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). "Am solicitat un punct de vedere al ASF cu privire la eventualele modificări ale OUG privind fondurile mutuale agricole. Estimez că în maximum două săptămâni vom avea o decizie şi prioritatea mea este să obţin acceptul cât mai multor parlamentari cu privire la acest act normativ", a precizat Nini Săpunaru.

Deputaţii doreau să ştie dacă fondurile mutuale agricole au nevoie de avizul ASF, având în vedere că 65% din banii cu care vor lucra acestea vor proveni de la bugetul statului şi de la Uniunea Europeană. În acest sens, deputatul Tinel Gheorghe ne-a spus: "Deoarece aceste fonduri sunt o structură nouă şi fermierii contribuie cu 35% la ele, nu am vrea ca banii să fie gestionaţi de MADR după bunul plac, fără să fie implicate şi instituţii bancare. Autorităţile contribuie în proporţie de 65% cu fonduri publice. Riscurile sunt foarte mari în cazul unei proaste gestiuni".

Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România) ne-a spus că ASF nu ar trebui implicat în aceste fonduri mutuale agricole, deoarece acestea vor fi organizaţii non-profit.

Deşi fondurile mutuale agricole nu ţin de competenţa ASF, instituţia a recomandat ca termenul de "fond mutual" utilizat în cadrul proiectului de act normativ să fie înlocuit cu un alt termen, în condiţiile în care utilizarea acestei sintagme ar putea crea confuzie, acreditând ideea că noul organism creat de MADR pentru asigurarea produselor fermierilor ar fi un fond de investiţii (nu organizaţie non-profit, care are personalitate juridică şi nu distribuie dividende).

Potrivit ASF, noţiunea de fond mutual este specifică definiţiilor consacrate la nivel internaţional din domeniul pieţei de capital şi este un sinonim uzitat curent pentru noţiunea de "fond deschis de investiţii". Aceeaşi sursă arată că fondurile mutuale/deschise de investiţii sunt entităţi fără personalitate juridică, care au ca scop unic atragerea de resurse băneşti (de la persoane care realizează investiţii financiare) şi efectuarea de plasamente în instrumente financiare lichide, în timp ce fondul vizat a fi creat de MADR va funcţiona ca o organizaţie nepatrimonială fără scop patrimonial, având ca obiect de activitate acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice suferite, ca urmare a unor incidente de mediu sau a unor situaţii excepţionale apărute.

• Producătorii agricoli: "Fermierii nu ar trebui obligaţi să adere la Fond, ci stimulaţi"

Potrivit preşedinţilor Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România şi Federaţiei Pro-Agro, în urma discuţiilor s-a convenit în comun că agricultorii nu ar trebui să fie obligaţi să adere la aceste fonduri şi că ar trebui să existe nişte stimulente pentru cei care vor să contribuie la formarea acestora. În acest sens, Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR a precizat: "Obligativitatea aderării la fond a dispărut, iar cei care vor deveni membri vor fi stimulaţi. Cât va fi stimulentul, încă nu ştim o cifră exactă. Dar s-a convenit ca acest Fond să fie constituit în majoritate de cei care au suprafeţe peste 10 ha".

Un comunicat al Comisiei de Agricultură arată : "Pentru a stimula asocierea micilor fermieri, s-a convenit ca fondurile mutuale să se adreseze doar agricultorilor sau asociaţiilor, proprietari sau arendaşi cu suprafeţe de minimum 10 hectare. Toţi cei prezenţi la discuţii au fost de acord că este mai bine să se înfiinţeze un singur fond, în condiţiile în care ordonanţa ar permite înfiinţarea a trei fonduri mutuale". Membrii biroului Comisiei au asigurat participanţii la discuţii că toate propunerile lor se vor regăsi ca amendamente la Proiectul de Lege privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi că forma finală va reflecta cerinţele celor care-şi desfăşoară activitatea în domeniul agriculturii.

În acelaşi timp, Nini Săpunaru a atras atenţia că discuţiile cu reprezentanţii agricultorilor sunt la început, iar deputaţii Comisiei de Agricultură pe care o conduce vor avea în vedere mai multe direcţii de modificare a proiectului.