Lipsa cronică de lichiditate a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) ar putea crea probleme fondurilor de pensii private, fiind posibil ca, în 2-3 ani, banii administraţi de acestea să înceapă a ieşi din ţară, a declarat astăzi Ion Giurescu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), preluat de surse din presă.
Domnia sa a arătat că acesta este unul din punctele slabe ale sistemului de pensii private. Alt punct slab este, în opinia oficialului ASF, contribuţiile individuale medii mici şi interdependenţa în funcţionare cu sistemul de pensii de stat.
Ion Giurescu a afirmat, în Braşov, la Forumul Internaţional de Asigurări (FIAR): "Lipsa cronică de lichiditate a BVB s-ar putea pe viitor să ne creeze probleme, în sensul că trebuie găsite locuri, produse în care pensiile să poată învesti în România. (...) Să vedem cum vom dezvolta sistemul de investiţii a pensiilor. Lucrăm împreună cu colegii din piaţă să găsim sau să creăm instrumente adecvate pentru a putea, aşa cum se cere, să participăm la dezvoltarea economică a României. În doi - trei ani, dacă nu facem acest lucru, este posibil să înceapă să iasă bani din ţară în alte zone, alte ţări şi să fie investiţi acolo".
Pe de altă parte, Giurescu a precizat că sistemul de pensii este şi din punct de vedere legislativ unul foarte solid şi reprezintă stabilitatea şi motorul ASF: "Este o zonă unde nu s-a schimbat foarte mult legislaţia primară de la apariţie, iar pe legislaţia secundară începem să ne adaptăm la situaţia actuală şi să rafinăm cât putem împreună cu piaţa această zonă".
Punctele tari ale sistemului sunt, în opinia vicepreşedintelui ASF, colectarea sigură şi stabilă a contribuţiilor, costurile reduse de administrare, rentabilitatea peste aşteptări, administratorii care sunt din grupuri financiare de prestigiu, precum şi evoluţia corectă, fără sincope şi fără evenimente negative a pieţei. Ion Giurescu a mai spus că fondurile de pensii nu pot să meargă în zone riscante ca şi tip de investiţii şi a apreciat că pe zona financiară nu mai trebuie făcuţi paşi rapizi.
La 6 ani de la debutul sistemului în ţara noastră, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) administrează active de 3,5 miliarde euro (12,46 miliarde lei) şi, prin investiţiile făcute, au generat câştiguri nete pentru participanţi de circa 3 miliarde lei. Randamentul mediu anual al fondurilor a fost de 11,2%.
Legislaţia prevede că administratorii pot investi activele gestionate în valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate din ţara noastră, statele membre UE sau spaţiul economic european, în procentaj de până la 50% din valoarea totală a activelor fondului de pensii.
În plus, pot fi efectuate plasamente în obligaţiuni şi alte valori mobiliare, tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate, emise de autorităţile administraţiei publice locale din state terţe, în procentaj de până la 10% din valoarea totală a activelor fondului de pensii.
Vicepreşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Mihai Coca-Cozma, a explicat că, în următorii doi ani, fondurile de pensii private vor dispune de circa 500 milioane euro, pentru a participa la oferte publice de acţiuni şi obligaţiuni corporative.
Conform datelor, BVB anul trecut valoarea medie zilnică a tranzacţiilor a fost de 44,79 milioane lei, în creştere faţă de 29,74 milioane de lei în 2012.
Fondurile de pensii prezente pe Pilonul II au primit în mai 2014 contribuţii de circa 306 milioane lei.
Activele fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) au ajuns la 15,46 miliarde lei (3,47 miliarde euro), potrivit APAPR.
În intervalul mai 2008-mai 2014, fondurile de Pilon II au primit în administrare de la participanţi (prin Casa Naţională de Pensii Publice şi Casa de Pensii Sectoriale a MApN) contribuţii totale de 12,49 miliarde lei.
"Prin investirea acestor resurse financiare, fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active nete de 15,46 miliarde lei, generând astfel un câştig net pentru participanţi în valoare de aproape trei miliarde de lei în şase ani de administrare efectivă (nivelul acestui câştig este net de toate comisioanele de administrare)", transmitea APAPR săptămâna trecută, într-un comunicat.
În perioada de referinţă, Pilonul II a consemnat un randament mediu anual de 11,2% (calculat în conformitate cu standardele internaţionale).
"În prezent, fondurile de pensii private obligatorii investesc aproximativ 95% din toţi aceşti bani în România, investiţiile peste hotare fiind de numai 5%. Două treimi din portofolii reprezintă titluri de stat, circa 16% sunt acţiuni listate, iar restul alte obligaţiuni, depozite bancare, fonduri mutuale şi altele. Fondurile de Pilon II deţin titluri de stat ale României în valoare de peste 10 miliarde de lei, reprezentând circa 10% din valoarea emisiunilor în circulaţie", mai puncta comunicatul APAPR.
Din activele nete de 15,45 miliarde lei, peste 2 miliarde lei sunt în prezent investiţi direct în 35 companii româneşti listate pe BVB.
Astfel, fondurile de pensii de Pilon II asigură în jur de 10% din lichiditatea medie zilnică a tranzacţiilor bursiere.
"În ultimul an, fondurile de Pilon II şi-au dublat expunerea pe acţiuni listate, majorându-şi astfel substanţial rolul în economia reală", a transmis APAPR.
La sfârşitul anului trecut, cele mai importante 5 deţineri ale fondurilor de Pilon II erau la Fondul Proprietatea (FP) - 294,6 milioane lei, Petrom (SNP) - 265,6 milioane lei, Romgaz (SNG) - 258,7 milioane lei, Banca Transilvania (TLV) - 200,5 milioane lei şi Transgaz (TGN) - 129,8 milioane lei.
În cazul marilor companii de stat privatizate parţial pe BVB în ultima perioadă, fondurile de pensii private obligatorii au cumpărat deţineri importante.
"De exemplu, fondurile de Pilon II deţineau la finele anului 2013 circa 13% din oferta publică Romgaz, peste 15% din ofertele Nuclearelectrica şi Transelectrica, precum şi aproape 24% din ofertele Transgaz (deţinere raportată la numărul total de acţiuni vândut de stat prin ofertele publice realizate la BVB)", mai relata APAPR.