Asiguratorii vor franşiză la asigurarea obligatorie

Marii asiguratori vor ca legea asigurării obligatorii de locuinţe să acopere mai multe riscuri, să includă franşiză, valoarea asigurată să depăşească nivelul de 20.000 euro şi să excludă casele şubrede din sistemul de asigurare obligatorie.

Legea asigurării obligatorii a locuinţelor este incompletă pentru unii asiguratori, chiar dacă şi-au explimat intenţia de a participa la formarea Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).

"Principalele dezavantaje pentru asiguratorii care doresc să încheie poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei sunt primele de asigurare mici şi riscurile asigurate limitate. Considerăm că acoperirile ar trebui adaptate la realitate", a declarat directorul general al Astra Asigurări, Radu Mustăţea, citat de NewsIn.

Domnia sa a adăugat că Astra Asigurări şi-a exprimat în mod oficial intenţia de a participa la constituirea acestui Pool.

Reprezentanţi din piaţa asigurărilor consideră, de asemenea, că asigurarea obligatorie a locuinţelor ar putea "desfiinţa" sistemul facultativ de asigurare, motiv pentru care legea ar trebui să prevadă o valoare asigurată mai mare şi, în acelaşi timp, să acopere mai multe riscuri.

Directorul diviziei de vânzări şi marketing din cadrul Asirom, Cătălin Stroe, consideră că poliţa obligatorie ar trebui să fie inclusă în asigurarea facultativă încheiată la sume mai mari de 20.000 euro, cum prevede legea, şi să acopere şi alte ris­curi decât cele catastrofale, iar "asiguratorul pe facultativ să cedeze partea de primă corespunzătoare PAID-ului".

El a subliniat că asigurarea obligatorie nu trebuie să distrugă sistemul facultativ de asigurare, prin care circa 15% dintre români îşi asigură deja locuinţele, valoarea asigurată fiind egală sau apropiată de valoarea reală a proprietăţii. Asigurarea facultativă acoperă o gamă completă de riscuri, nu numai cele catastrofale.

• Excluderea caselor cu "bulină roşie" sau construite în zone inundabile

Pentru unii asiguratori, legea nu trebuie să prevadă obligativitatea asigurării caselor pentru care riscul reprezintă o certitudine, precum cele construite în zone inundabile ori cu "bulină roşie".

"Nu se numeşte asigurare convenţia prin care vei plăti sigur daune dacă se întâmplă riscul, singura problemă fiind deci data la care se va întâmpla acel risc. Ne referim aici la clădirile prea şubrede faţă de standardele de protecţie antiseismică, la clădirile construite în zone de alunecare de teren, la clădirile construite în albia inundabilă a râurilor", a explicat oficialul Asirom.

Stroe a adăugat că, pentru astfel de locuinţe, ar trebui să se creeze posibilitatea neacceptării în asigurare. "În caz contrar, înseamnă că majoritatea primelor se vor cheltui pe acţiuni de binefacere, nu pe despăgubiri din asigurare", consideră oficialul Asirom. "Asirom şi-a manifestat disponibilitatea de a participa la PAID, condiţionată însă de prevederile exprese ale normelor de aplicare a legii asigurării obligatorii a locuinţelor ce urmează a fi emise de CSA", a mai spus Stroe.

• Franşiza ar descuraja proprietarii să deschidă dosare pentru pagube nesemnificative

Unii asiguratori avertizează că, după actuala legislaţie, dauna s-ar putea aviza, în cazul unui cutremur, şi pentru o singură fisură în zid. În acest caz, nici nu se poate demonstra dacă a fost de la acel cutremur sau nu, spun reprezentanţi ai societăţilor de asigurări.

Cătălin Stroe susţine că, prin stabilirea unei franşize, se evită în astfel de cazuri deschiderea de dosare de daună pentru distrugeri de mică amploare, astfel încât eforturile inspectorilor de daună să fie concentrate asupra cazurilor cu adevă­rat importante.

"Nu mai puţin lipsită de importanţă ar fi stabilirea unor proceduri de despăgubire clare, în cazul înregistrării unor daune. În definitiv, sis­temul este menit să funcţioneze în caz de dezastru natural, ceea ce presupune un aflux important de daune avizate şi care trebuie soluţionate într-un timp cât mai scurt", a spus Stroe.

"În lipsa unor instrucţiuni foarte clare, nu credem că societăţile de asigurare îşi permit să rişte afectarea propriei imagini în cazul înregis­trării unei catastrofe naturale", a adău­gat el.

Potrivit unor asiguratori, principalul dezavantaj al legii constă în impunerea unei proceduri complicate de încheiere a asigurărilor, de evidenţă şi control al gradului de cuprindere în asigurare.

"Faptul ca PAID nu dispunde de mijloace de acţiune directă în vederea maximizării gradului de cuprindere în asigurare, de care depinde succesul proiectului, creează un risc operaţional important pentru acest demers", mai susţine Stroe.