English
În viitorul apropiat urmează să se aprobe în Parlamentul European Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic, care poate creşte insecuritatea şi sărăcia energetică a României. Românii nu trebuie să lase să se întâmple acest lucru care îi va afecta în mod direct.
România în cei 166 de ani de activitate de extracţie a ţiţeiului şi gazelor naturale a realizat un număr aproximativ de 54.615 sonde, dintre care 10.701 sunt sonde active iar 43.914 sunt inactive.
În această perioadă s-au construit cca 2.250 instalaţii tehnologice destinate activitatăţii de producţie ţiţei şi gaze, dintre care cca 110 staţii de comprimare gaze, aproximativ 50 compresoare de gaze altele decât cele din staţiile de comprimare, aproximativ 400 SRM (staţii de măsură şi reglare gaze - interfaţa cu TRANSGAZ şi cu operatori de distribuţie gaze) şi panouri de măsură (PM) şi cca 50 staţii uscare gaze, 15 staţii de dezbenzinare, foarte multe manifolduri de producţie de pe teren, MPSKID-urile (metering point-uri automatizate), baterii cazane abur şi apă caldă, G2P (unităţi de producere a energiei electrice din gaz) şi CHP-uri (unităţi de producere a energiei electrice şi termice din gaz), instalaţii ce vor intra sub incidenţa prevederilor Regulamentului pentru reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic (ex: pentru LDAR - programul de detectare si remediere a scaparilor de gaze, MRV - programul de masurare, raportare si verificare a scaparilor de gaze şi limite pentru arderea si ventilarea gazelor la cos).
Propunerea de Regulament European interzice de la momentul intrării lui în vigoare evacuarea gazelor în atmosferă şi arderea gazelor la faclă, cu excepţia unor cazuri stipulate expres şi la randamente de ardere de peste 98%. Astfel, se impune transformarea instalaţilor tehnologice din sisteme de producţie deschise în sisteme de producţie închise, astfel încât să se prevină disiparea în mediu a emisiilor de metan.
Instalaţiile tehnologice pentru exploatarea ţiţeiului şi gazelor au fost construite în conformitate cu legislaţia în vigoare la momentul edificării lor, fiind realizate în diferite perioade de timp. Astfel, instalaţiile care sunt construite în sistem deschis, nu vor mai fi permise după intrarea în vigoare a Regulamentului, care nici nu prevede o derogare pentru ţări care au zecii de mii de sonde şi de instalaţii de producţie, aşa cum este cazul României.
Realist vorbind, ţinând seama de numărul mare de instalaţii din zona de extracţie ţiţei si gaze naturale care ar trebui înlocuite în România, de capacitatea de proiectare, construcţii montaj, timpul de obţinere a avizelor şi autorizaţiilor, ar fi necesari cel puţin 10 ani pentru a duce la îndeplinire o astfel de obligaţie şi cheltuieli de miliarde de euro.
Concluziile studiului AEI - Analiza impactului propunerii de Regulament european privind metanul asupra industriei extractive de tiţei şi gaze din România, realizat de Dumitru Chisălită - Expert Judiciar Petrol şi Gaze pentru România/Expert European Extrajudiciar Petrol şi Gaze Agreat de Asociatia Experţiilor Europeni de la Paris şi Mihaela Bălănescu - Expert Tehnic al Organizaţiei Naţiunilor Unite - Convenţia Cadru privind Schimbările Climatice (UNFCCC) pentru verificarea inventarelor naţionale de emisii de gaze cu efect de seră, scot în evidenţă următoarele:
scăderea semnificativă a emisiilor de metan în intervalul 1989 - 2020 la nivelul României, demonstrează punctual comportamentul responsabil al operatorilor din sectorul de producţie ţiţei şi gaze care şi-au adus contribuţia şi în lipsa vreunui Regulament privind emisiile de metan şi au făcut eforturi susţinute în sensul investiţiilor graduale în infrastructura de producţie pentru a elimina riscurile emisiilor de gaze cu efect de seră la un nivel sustenabil.
valoarea maximă estimată a emisiilor fugitive de metan din sondele inactive/abandonate este de 0,96 kt CH4/an, aceasta reprezentând 0,1 % din emisiile de metan la nivel naţional, sub nivelul erorii de măsurare a metanului.
având în vedere costurile estimate a se cheltui în sectorul de extractie ţiţei şi gaze pentru conformarea cu acest Regulament, aceste sume vor afecta fezabilitatea exploatării în anumite câmpuri, costurile adiţionale ce survin din implementarea măsurilor propuse de acest proiect de Regulament având ca efect reducerea investiţiilor în activitatea propriu-zisă de extracţie si producţie, care să permită menţinerea unui anumit ritm de extracţie a ţiţeiului şi gazelor naturale, dar vor afecta şi fezabilitatea unor câmpuri marginale de ţiţei si gaze care nu vor mai putea să fie exploatate datorită costurilor mai mari decât veniturile pe care le generează. În consecinţă, se va reduce perioada de exploatare a zăcămintelor şi astfel se vor reduce cantităţile anuale de hidrocarburi extrase în România cu cca. 16%, crescând importurile de hidrocarburi în România.
pentru a monitoriza, analiza şi reduce emisiile de metan, vom cheltui peste 1 mld EURO, care estimativ reprezintă o diminuare a emisiilor cu cca. 8,5 kt CH4/an, iar emisiile suplimentare urmare a transportului şi importului de gaze suplimentare, urmare a scăderii producţiei interne de gaze, ar fi de cca 9,4 kt CH4/an. Astfel, în final vom avea mai multe emisii de metan în atmosferă pe plan mondial decât înainte (emisiile aferente transportului gazelor suplimentar a fi importate vor fi mai mari decât cele previzionate a se obţine din acţiunile întreprinse conform Regulamentului)!
Impactul Regulamentului european asupra preţului la consumatorul final se prezintă astfel:
consumatorii casnici - creşterea preţului la consumatorul casnic faţă de preţul actual plătit de consumatorul casnic este estimat a fi de 6%, dar cu o creştere a impactului asupra Bugetului de Stat cu cca. 0,9 mld lei în 2024 şi cu cca. 0,22 mld în Q1 2025. După 1 aprilie 2025, moment în care legea nu mai prevede existenţa unui preţ plafonat, preţul plătit la populaţie va fi cu până la 31% mai mare.
consumatorii noncasnici cu consum sub 50.000 MWh/an - pentru majoritatea consumatorilor nu va exista o creştere a preţului faţă de preţul actual. Va exista o creştere a impactului asupra Bugetului de Stat cu cca. 2,77 mld lei / 2024 şi cu cca. 0.69 mld în Q1 2025. După 1 aprilie 2025, moment în care legea nu mai prevede existenţa unui preţ plafonat, preţul plătit va fi cu până la 31% mai mare.
consumatorii noncasnici cu consum peste 50.000 MWh/an - va exista o creştere a preţului cu până la 31% .
În acest context, propunerile Studiului pleacă de la necesitatea unei construcţii corecte a legislaţiei care să permită realizarea activităţilor fără a atenta la securitatea energetică şi socială a nici unei ţări europene, şi cuprind:
Modificarea definiţiei sondelor "permanently plugged and abandoned" prin eliminarea sintagmei "and will not be re-entered, "
Creşterea limitelor minime de detectare precum şi a celor pentru efectuarea reparaţiilor, întrucât conform articolului 14, acestea sunt la o valoare extrem de scăzută. În caz contrar se pot produce următoarele consecinţe: prelungirea perioadei necesare pentru realizarea reparaţiilor şi, pe de altă parte, măsurile de detectare şi reparare ar putea genera un nivel de emisii mai mare decât nivelul emisiilor aferente scăpărilor detectate. Aşa cum este tratat acest articol în propunerea de Regulament, ar putea cauza o scădere a calităţii inspecţiilor - de exemplu în alte State Membre precum Germania sau Austria, standardele sunt deja foarte ridicate şi sunt dezvoltate de companiile de expertiză avizate care execută astfel de inspecţii. De asemenea, frecvenţa inspecţiilor nu va rezolva problema emisiilor. În plus, este necesar să se ţină cont de standardele de calitate ale infrastructurii şi a materialelor utilizate, precum şi a circumstanţelor exterioare, cu atât mai mult cu cât scurgerile nu se produc în mod regulat. În cazul producerii lor, imediat ce sunt detectate, acestea sunt reparate. În acest sens propunem aceste limite după cum urmează:
"Remote survey" - 10.000 ppm limită de detecţie şi reparare;
"Contact source level survey" - limită de detecţie la 500 ppm; limită de reparaţii 10.000 ppm.
Cu referire la articolul 14 - Leak detection and repair - propunem acordarea de derogări pentru ţările care deţin mai mult de 5.000 de sonde active şi peste 2.000 de instalaţii de productie sub următoarele aspecte:
astfel, frecvenţa programelor de detecţie şi reparaţie, să fie după cum urmează:
"Remote survey" - detecţie şi reparaţie - frecvenţă anuală.
"Contact source level survey" - detecţie şi reparaţie - frecvenţă anuală.
Cu referire la articolul 12 - Monitoring and reporting propunem extinderea termenelor impuse pentru măsuratori şi verificări după cum urmează:
24 de luni pentru "Report quantification for all sources",
36 luni pentru "Report quantification for operated assets"
Cu referire la articolul 15 - Limits for flaring and venting, propunem acordarea unui termen de graţie de 10 ani pentru conformarea transformării instalaţiilor de productie din sisteme de productie deschise în sisteme închise.
Cu referire la articolul 18 - Inactive wells, propunem eliminarea obligativităţii monitorizării emisiilor fugitive de metan din sondele abandonate până la obţinerea de informaţii verificate privind nivelul acestor emisii în ţările UE27. Aceste date se vor obţine prin aplicarea metodologiei IPCC 2019 în realizarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră transmise către UNFCCC.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
