Asociaţia Energia Inteligentă: România ar putea să reducă impactul valurilor de căldură şi a ploilor abundente

Asociaţia Energia Inteligentă trage un semnal de alarmă asupra necesităţii pregătirii corespunzătoare pentru evoluţiile viitoare cliamtice, energetice şi asigurării necesarului de apă (dezvoltarea reţelelor de distribuţie a apei a dus la eliminarea fântânilor, aspect ce crează o vulnerabilitate asupra unor localităţi în perioadele de secetă). România trebuie să se concentreze pe amenajarea hidrotehnică a zonelor astfel încât, să se prevină inundaţiile şi alunecările de teren, dar şi să se acumuleze apă pentru populaţie pentru perioadele secetoase şi binenţeles să se folosească energia apei pentru producerea de energie electrică, dar şi pentru lucrări agricole.

Cerinţele mereu crescânde de energie, determinate de dezvoltarea economică, au impus o activitate susţinută de studiere şi inventariere a resurselor şi rezervelor de energie primară.

Înainte de a indica mărimea şi repartizarea geografică a rezervelor de energie primară cunoscute astăzi, trebuie să se facă diferenţierea între resurse, rezerve şi potenţial.

Termenul resursă de energie defineşte cantitatea globală de purtători energie primară spre deosebire de termenul rezervă de energie se referă la acea parte din resurse care poate fi valorificată la nivelul actual al tehnologiei şi la un preţ de cost acceptabil.

Rezerva potenţială se referă la cantitatea medie anuală ce poate fi obţinută de la fiecare formă de energie în parte. Potenţialul se împarte în :

-potenţial teoretic, care reprezintă cantitatea totală a formei de energie respective, considerând un randament de transformare de 100%:

-potenţial tehnic, ce se referă la partea din potenţialul teoretic ce poate fi valorificată prin utilizarea tehnologiilor actuale, ţinând seama de randamentele existente;

-potenţialul economic, care indică partea din potenţialul tehnic ce poate fi valorificată, la un moment dat, în condiţii de fezabilitate economică.

Rezervele de energie se cunosc pentru purtătorii utilizaţi intens şi de mult timp (combustibili fosili, energie hidraulică); pentru celelalte forme de energie s-au făcut estimări globale şi s-au evidenţiat zonele cele mai favorabile de utilizare.

Studiile efectuate permanent pentru identificarea resurselor de combustibili fosili determină o continuă schimbare a categoriilor de rezerve, acestea trecând din posibile în probabile, din probabile în sigure, din nedescoperite în identificate s.a.m.d.

Resursele de energie primară se pot împărţii în trei categorii : securitare, semisecuritare şi nesecuritare. Resursele securitare sunt acele resurse care nu sunt influenţate de fenomenele meteorologice, putând fi utilizate oricând. Resursele semisecuritare sunt acele resurse care în general nu sunt influenţate de fenomenele meteorologice, dar pot exista situaţii în care acestea să fie afectate de un anumit fenomen (seceta afectează producţia de hidroenergie). Resursele nesecuritare sunt puternic afectate de evoluţiile meteorologice, fiind dependente total de starea vremii.

Resursele anuale On Shore ale României sunt la un nivel foarte ridicat, practic avem de 5 ori mai multe resurse decât consumăm într-un an.

De remarcat că forma de energie care prezintă unul din cele mai mari potenţiale, îndeplinind cel mai bine optimul dintre energie verde şi securitară este hidroenergia.

România ar trebui să se concentreze puternic pe hidroenergie şi datorită, pregătirilor specifice care trebuie întreprinse pentru a contracara schimbările climatice. Acestea sunt evidente, în ultimii 20 de ani fiind tot mai dese şi tot mai lungi perioadele secetoase, dar şi existanţa cantităţilor tot mai mari de precipitaţii căzute într un interval scurt de timp.

Această situaţie indică că mult dorita Independenţă Energetică, nu este doar un mit, teoretic ea poate fi atinsă, fără a afecta securitatea României !