ASOCIAŢIA OAMENILOR DE AFACERI DIN ROMÂNIA: "Majorarea salariilor în administraţie, sănătate, educaţie nu a îmbunătăţit aceste servicii"

Majorarea salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie 2018 este o măsură populistă, arbitrară, care afectează negativ sectorul privat, iar creşterea salariilor în administraţia publică, sănătate şi educaţie, fără aplicarea unor criterii de performanţă, nu a dus la o îmbunătăţire a acestor servicii pentru firme şi cetăţeni, dincolo de concurenţa neloială făcută mediului privat, apreciază Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Reprezentanţii AOAR precizează într-un comunicat: "Faţă de poziţiile publice exprimate de reprezentanţii sindicatelor, de analiştii economici şi de oamenii politici în legătură cu posibila îngheţare a salariilor din sectorul bugetar în anul 2019, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România îşi păstrează neschimbată poziţia cu privire la efectele negative înregistrate în economie în urma adoptării unor măsuri administrative discreţionare, de natură populistă (creştere/îngheţare salarii).

AOAR a atras atenţia că măsurile de creştere a salariilor înainte de revizuirea temeinică a legislaţiei relevante, în multe cazuri contradictorie (modificări frecvente ale unor prevederi sau solicitarea aplicării unor prevederi în termene scurte, nerealiste), nu-şi vor atinge scopul de interes public".

Reprezentanţii AOAR dezaprobă lipsa de voinţă politică în ceea ce priveşte informatizarea serviciilor publice, contrar declaraţiilor şi angajamentelor exprese, repetate de către toţi decidenţii politici, subliniind: "Consecinţa lipsei informatizării administraţiei publice şi a celei locale este accentuarea presiunilor vizând creşterea numărului de angajaţi (peste 15.000 de noi angajaţi în sistemul public în anul 2017), motivată de gradul mare de încărcare. AOAR atrage atenţia asupra încetinirii creşterii economice în anul 2018 (aceas-ta este de circa 4,4% în prezent), faţă de nivelul de 5,3% menţinut ca premisă chiar la aprobarea primei rectificări bugetare din acest an. În astfel de condiţii, anunţarea devansării creşterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie 2018, faţă de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă, arbitrară, afectând negativ sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare".

• AOAR: "Prevederile din programul de guvernare privind îmbunătăţirea relaţiei Guvern-mediul de afaceri, simple declaraţii politice"

Cristian Pârvan, secretar general al AOAR şi preşedinte al Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), a declarat ieri, citat de Agerpres: "Este o măsură populistă, nejustificată, care dă încă o lovitură mediului de afaceri după cele pe care acesta le încasează, deja, de aproape doi ani de zile. Măririle nu le comentăm, necesare, nenecesare, pentru că nu poate să spună nimeni că o mărire de salariu nu este benefică pentru oameni, dar sunt făcute în mod populist, fără nicio fundamentare, fără criterii, fără niciun fel de obligaţii în sectorul bugetar, iar mediul de afaceri constată, şi fiecare cetăţean, tot trebuie să se învoiască să se ducă să scoată nu ştiu ce certificat, să ia nu ştiu ce adeverinţă, să se ducă la tribunal şi aşa mai departe. Deci instituţiile publice nu funcţionează cu nimic mai bine odată cu creşterea salariilor".

În legătură cu îngheţarea salariilor în sectorul bugetar, domnia sa a comentat: "Mi se pare raţional. Deja creşterea economică a încetinit. Prognozele deocamdată nu sunt cu nimic mai optimiste pentru 2019 existând atât motive interne, dar mai ales motive externe. Deci dincolo de dorinţa legitimă de a avea salarii mai mari, care nu poate fi negată şi nici nu se poate spune că este greşită, trebuie să putem să le dăm".

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, a afirmat, ieri, potrivit Agerpres: "Niciodată salariul minim nu s-a mărit cu două luni înainte de final de an. Asta ne arată că Guvernul nu mai are bani şi că, de fapt, transferul responsabilităţii şi al costurilor se face pe umerii mediului privat. Este inadmisibil, într-o democraţie consolidată, ca nici măcar să nu se mai mimeze dialogul social. Ministrul Muncii anunţă în weekend, pe Facebook, lucruri care afectează întreaga economie fără să aibă un dialog cu partenerii sociali. În lege se spune că salariul minim este stabilit ca urmare a votului din Consiliul Naţional Tripartit, organism consultativ între guvern şi patronate/sindicate. Convocarea Consiliul Naţional Tripartit nu a avut loc".

Conform Agerpres, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) "Cartel Alfa", a declarat, în legătură cu acest subiect: "Tot ceea ce noi am câştigat, nu numai la Legea salarizării bugetare, dar şi la Legea pensiilor, arată că există probleme de sustenabilitate. Argumentele ministrului Finanţelor, că acest lucru s-ar face în vederea devansării aplicării Legii de salarizare bugetară de la 2022 până în 2020, sunt în plină contradicţie. Practic, ca să o aplici în 2020, atunci ar trebui ca anul viitor şi pes-te doi ani, res-pectiv 2019 şi 2020, să aplici o creştere salarială de 50%".

Aceasta este o promisiune cu caracter electoral, imposibil de realizat, similară cu cea din 2008, când s-a dorit o creştere salarială în sectorul învăţământ, de 50%, consideră domnia sa, iar introducerea unui salariu minim diferenţiat reprezintă o ingerinţă a Guvernului pe piaţa muncii, explicând: "Legat de aspectul privind propunerea unui salariu minim diferenţiat, acesta exista în programul de guvernare al PSD, trebuia aplicat de la 1 ianuarie 2018. Practic, acum guvernanţii au adus o modificare în care se face referire la studiile superioare, dar şi o ches-tiune după vechimea în muncă care este uşor aberantă şi care pune sub semnul întrebării necesitatea de competitivitate pe piaţa muncii. Nu este normal ca Guvernul să rezolve aceste lucruri. Este rolul partenerilor sociali să negocieze şi să aplice creşteri salariale în funcţie de condiţiile specifice ale sectorului, ale unităţii respective".

În privinţa introducerii salariului minim diferenţiat, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a spus, citat de Agerpres: "Guvernul are o problemă majoră pe piaţa muncii cu angajatorii care nu plătesc taxe şi intervine nejustificat pentru a stabili măsuri pe care ar fi trebuit să le regleze piaţa. În ultimii ani, foarte mulţi angajatori se folosesc de prevederile Codului muncii şi utilizează salariul minim pentru a-şi plăti angajaţii, dar apoi completează cu alte venituri, pentru a nu mai plăti taxe şi impozite. Nimeni nu ştie care este amploarea acestui fenomen, pentru că ar trebui să se facă o cercetare amplă pentru asta. Măsura propusă de Guvern este menită să contracareze acest fenomen, însă nu Guvernul trebuie să impună acest lucru, ci ar trebui să repună în vigoare mecanismul negocierii colective, care devine obligatoriu în orice economie".

AOAR consideră că prevederile din programul de guvernare privind îmbunătăţirea relaţiei Guvern-mediul de afaceri "rămân simple declaraţii politice, de natură electorală", iar toate măsurile adoptate de guvernele ce s-au succedat de la 1 ianuarie 2017 au pus la grea încercare companiile, afectând semnificativ încrederea şi performanţa mediului socio-economic. Pericolul ignorării de către decidenţii politici a cererilor fundamentate venite dinspre mediul de afaceri constă în reducerea semnificativă a investiţiilor, amplificarea tensiunilor pe piaţa muncii şi o mai accentuată încetinire a creşterii economice, au conchis reprezentanţii AOAR.