Libertatea presei este un concept care la nivel teoretic este respectat de către toate statele. Rapoarte de monitorizare a libertăţii presei la nivel global demonstrează că de la teorie la practică este o distanţă uriaşă. Din când în când, explodează câte un scandal major care scoate la iveală multe mizerii. În aceste zile asistăm la un mega-scandal, într-o zonă a globului unde nu ar fi trebuit să existe astfel de probleme: cea mai mare agenţie de ştiri din SUA, Associated Press (AP), a acuzat guvernul de la Washington de amestec în activitatea de colectare a informaţiilor. Acuzele sunt foarte grave, indiferent de explicaţiile care au fost, sunt şi vor mai fi livrate în continuare. Toată povestea are efect de exemplu, dacă astfel de intervenţii se petrec în "cea mai mare democraţie a lumii" ce pretenţii să mai ai de la ţări mai puţin dezvoltate în acest sens.
Nu mai puţin de cincizeci de grupuri de media americane au protestat împotriva confiscării datelor, considerată de acestea "excesivă" şi fără precedent. Aceste confiscări "pun în discuţie integritatea practicilor Ministerului de Justiţie faţă de presă şi capacitatea sa de a găsi un echilibru între puterile sale poliţieneşti şi drepturile mass-media şi de opinie stabilite de Primul Amendament", au scris grupurile de media într-o scrisoare deschisă, trimisă în numele Comitetului reporterilor pentru libertatea presei (Reporters Committee for Freedom of the Press) este semnată printre alţii de Dow Jones, EW Scripps, Gannett, The New York Times, The Newspaper Guild, Time Inc. şi Washington Post.
Iniţial, Agenţia de presă americană Associated Press a denunţat o "intruziune masivă şi fără precedent" a Departamentului Justiţiei, care a confiscat registre cu date privind conversaţii telefonice efectuate de aproximativ 100 de jurnalişti AP. Absolut normal a venit şi răspunsul care încerca să justifice respectivele acţiuni. "A fost vorba de scurgeri de informaţii privind un presupus complot orchestrat de reţeaua teroristă Al-Qaida, o situaţie dintre cele mai grave, dacă nu cea mai gravă de când lucrez în justiţia americană, din anul 1976", a explicat, Eric Holder, procurorul general al SUA. Datele au fost obţinute de procurori, la începutul acestui an, de la companii de telefonie şi vizează convorbirile telefonice efectuate de jurnalişti AP în perioada aprilie - mai 2012. Procurorii au recurs în mod legal la solicitarea registrelor de apeluri pentru depistarea unei surse care a dezvăluit informaţii despre dejucarea unui complot terorist organizat de o celulă Al-Qaida din Yemen. Datele colectate vizează în principal linii telefonice ale sediilor agenţiei AP din New York, Washington DC şi Hartford (statul Connecticut).
Unul dintre liderii Partidului Republican, Reince Priebus, a cerut demisia lui Eric Holder ca o consecinţă normală a acestui scandal: " Procurorul general american Eric Holder trebuie să demisioneze pe fondul scandalului referitor la monitorizarea registrelor telefonice ale jurnaliştilor agenţiei Associated Press. Libertatea presei este un drept esenţial într-o societate liberă. Primul Amendament constituţional nu doar recomandă Guvernului federal să respecte libertatea presei, ci îl obligă. Prin permisiunea acordată pentru emiterea unui mandat secret în scopul spionării jurnaliştilor de la Associated Press, procurorul general Eric Holder a încălcat Primul Amendament şi jurământul făcut de respectare a Constituţiei". Potrivit CNN, mandatul de colectare a datelor privind registrele de apeluri a fost emis de procurorul general adjunct James Cole, dat fiind că procurorul general Eric Holder s-a recuzat.
Scandalul este departe de a fi fost consumat, în următoarele zile fiind aşteptate noi luări de poziţie, atât de la politicieni şi oficiali ai guvernului SUA, cât şi de la organisme internaţionale.