LIVE - VIDEO Videoconferinţa "Posibilităţi de cooperare între bursele de valori din Centrul şi Estul Europei"

Actualizare - CLAUDIU CERCEL, DIRECTOR GENERAL ADJUNCT BRD GROUPE SOCIETE GENERALE:

"Finanţarea prin piaţa de capital ar permite economiei să absoarbă mai bine şocurile"

Finanţarea prin piaţa de capital ar permite economiei să absoarbă mai bine şocurile, este de părere Claudiu Cercel, Director General Adjunct, Coordonatorul Polului Pieţe Financiare din cadrul BRD Groupe Societe Generale. Domnia sa a menţionat: "As dori să văd dezvoltat şi consolidat acest sector important al finanţării unei economii care este piaţa de capital şi care, în pofida unor paşi importanţi făcuţi în România în ultimii ani, are încă un drum destul de lung în faţă pentru a avea pretenţia să înceapă să echilibreze puţin ansamblul de canale de finanţare a României. La noi, asemeni situaţiei din Europa, avem predominant un canal de finanţare bancară a economiei. Este bineştiut că piaţa de capital ar permite economiei să absoarbă mai bine şocurile. Alte jurisdicţii, cum ar fi cea americană, au mai multă rezilienţă în a se putea însănătoţi după criză".

Au fost făcuţi paşi foarte importanţi în dezvoltarea pieţei de capital din România şi este o triadă importantă de oportunităţi pe care le avem în faţă în următorii zece ani, a adăugat Claudiu Cercel, apreciind că cele mai mari oportunităţi sunt reprezentate de transformările digitale şi zona economiei verzi: "Urmează să vină foarte multe fonduri pe zona digitală. Ne dăm seama ce ecosisteme importante se vor putea realiza sau consolida cu aceste fonduri. Nu doar sistemul bancar şi Comisia Europeană sunt chemate să asigure finanţarea acestor ecosisteme, ci piaţa de capital este şi trebuie să se consolideze în continuare ca un canal important de finanţare a acestor oportunităţi".

E.O.

Actualizare - JOHAN MEYER, FONDUL PROPRIETATEA: "Cel mai mare obstacol pentru Fondul Proprietatea este legea 173"

Fondul proprietatea a atras un număr mare de investitori străini în ţară, iar investiţiile astfel provenite au depăşit 1,8 miliarde euro, a spus Johan Meyer.

Domnia sa a declarat: "Am reuşit să atragem un număr mare de investitori străini în ţară, iar investiţiile astfel provenite au depăşit 1,8 miliarde euro care au mers în Fondul Proprietatea, lucru care constituie o îmbunătăţire în sens pozitiv care joacă un rol important în interesul general al pieţelor de capital. Dar încă nu s-a terminat, nu e genul de situaţie în care odată ce ai înfăptuit ceva, poţi pleca, consider că încă avem obstacole majore de depăşit, însă şi oportunităţi majore care ne aşteaptă".

Johan Meyer susţine că cel mai mare obstacol pentru Fondul Proprietatea este legea 173.

Meyer a declarat: "Cel mai mare obstacol, cel puţin în ceea ce priveşte Fondul Proprietatea în momentul curent, îl reprezintă legea 173, care stă în calea investitorilor şi care este activ discutată în parlament cu scopul anulării ei. Ne încurăjăm colegii din parlament să finalizeze procesul cât de repede pentru a putea încuraja şi acţionarii să participe la OPIurile Hidroelectrica, iar mesajul pe care trebuie să îl transmitem aici este ca investitorii sunt foarte dornici să participe la OPIuri de orice fel, nu doar Hidroelectrica, dar pentru a face asta, au nevoie de dreptul de a participa. Cu o legislaţie care încă ne stă în drum, din păcate, acest lucru este imposibil. În momentul actual, consider ca avem multipli acţionari pregătiţi să continue procesul şi să ne susţină, dar necesită un cadru legislativ care să le permită să continue procedura de OPI. Noile îmbunătăţiri ne entuziasmează, deoarece potenţialul este mare, ar putea ajunge să fie unul dintre cele mai mari OPIuri din Europa centrala şi estică, lucru care ar putea ridica piaţa de capital a României la următorul nivel".

J.P.

Actualizare - IOANA BIRTA, DIRECTOR FINANCIAR TERAPLAST:

"Prioritatea Teraplast rămâne dezvoltarea sustenabilă"

Prioritatea Grupului TeraPlast rămâne dezvoltarea sustenabilă, susţine Ioana Birta,

Directorul Financiar în cadrul companiei, care subliniază că TeraPlast s-a dezvoltat odată cu Bursa de Valori.

Printre altele, domnia sa a menţionat că pandemia nu a afectat activitatea Grupului, precizând că TeraPlast este o companie cu o capitalizare de 300 de milioane de euro şi că randamentul acţiunilor s-a dublat anul trecut şi aproape s-a dublat şi în 2021: "Anul acesta intenţionăm să investim peste 32 de milioane de euro în extinderea capacităţilor de producţie la Diviza Instalaţii Apă Gaz Canalizare. Anul trecut, criza nu a avut un efect asupra companiei noastre, dimpotrivă a fost cel mai bun din istoria grupului, în trimestrul întâi al acestui an chiar depăşind perioada similară a anului trecut, din pucnt de vedere al rezultatelor financiare. Comenzile de la clienţi ne cresc capacitatea de producţie cu 50%. Ne dezvoltăm pe segmentul de bio-plastic, venind în întâmpinarea cerinţelor legislative de utilizare a pungilor din bioplastic în locul celor clastice. Ne propunem să fim şi aici liderul pieţei din România, în circa doi ani, urmând să construim o unitate nouă de producţie. De asemenea, vom creşte de aproximativ trei ori capacitatea de producţie la reciclare PVC şi vom ajunge la o capacitate de reciclare de 28.000 de tone, la finalul acestui an".

E.O.

Actualizare - DANIELA SECARĂ, DIRECTORUL GENERAL AL BT CAPITAL PARTNERS:

"Listarea Hidroelectrica ne-ar încadra sigur ca piaţă emergentă în indicele MSCI"

Avem o infrastructură care poate să atragă investitorii externi, este un moment în care avem emitenţi, avem şi investitori şi, împreună cu instituţiile pieţei şi cu această infrastructură care poate fi dezvoltată, sperăm să ajungem la statutul de piaţă emergentă şi din punct de vedere al indicelui MSCI, susţine Daniela Secară, director general al BT Capital Partners.

"Ne dorim cu toţii să vedem Hidroelectrica listată la Bursa de Valori Bucureşti. Cred că este o dorinţă a tuturor celor implicaţi de ani de zile în piaţa de capital din România şi ar fi un eveniment care ne-ar încadra sigur ca piaţă emergentă în indicele MSCI", a afirmat Daniela Secară.

Domnia sa a menţionat că traversăm una dintre cele mai bune perioade ale bursei din punctul de vedere al listărilor şi al investitorilor.

"Astăzi (n.red. - ieri) a fost admiterea la tranzacţionare a obligaţiunilor verzi emise de Raiffeisen Bank, deci instrumente la care probabil cu câţiva ani în urmă nu ne-am gândit că o să le avem şi o să le vedem pe piaţa de capital din România. (...) Avem două pieţe - piaţa AERO şi piaţa principală - foarte active şi tot mai multe companii care se uită spre piaţa de capital. O să ajungem să avem săptămâna şi listarea, şi asta ne dorim cu toţii cel puţin pe piaţa AERO, dar începem să vedem şi emisiuni pe piaţa principală şi targhetul nostru ramâne piaţa principală", a spus Daniela Secară.

G.M.

Actualizare - Artan Gjergji, CEO Bursa de Valori din Albania:

"Cred că bursele din Europa Centrală trebuie să îşi întoarcă ochii către cele din Sud-Estul Europei"

Bursele din Europa Centrală şi de Est trebuie să îşi întoarcă ochii către cele din Sud-Estul Europei, burse mai mici care încearcă să se dezvolte, dar care s-ar putea dezvolta mai rapid cu ajutorul burselor din Europa Centrală, crede Artan Gjergji, CEO-ul Bursei de Valori din Albania.

Artan Gjergji a spus: "Dezvoltarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est a început din acelaşi punct în anii 90, pentru că am trecut de la economii centralizate la economii de piaţă. Dar chiar dacă am plecat de la aceeaşi linie, ţările Europei Centrale au avut un ritm mai accelerat de dezvoltare, în principal datorită investiţiilor străine directe care au venit din ţările dezvoltate. Apoi, valul investiţiilor a trecut la alte ţări din regiune cum ar fi România sau Bulgaria, în principal datorită integrării in Uniunea Europeană. După aceasta, a venit către ţările din Europa de Sud-Est şi Balcanii de Vest".

Conform CEO-ului Bursei din Albania, dacă urmărim dezvoltarea pieţelor de capital din regiune, vedem că reflectă aproape aceeaşi poză.

"Cele mai importante burse din regiune sunt cele din Polonia, Ungaria sau Cehia. În al doilea val, vedem dezvoltarea pieţelor de capital din România, Bulgaria şi Croaţia", a spus Artan Gjergji, adăugând: "Cred că bursele din Europa Centrală şi de Est trebuie să îşi întoarcă ochii către cele din Sud-Estul Europei, burse mai mici care încearcă să se dezvolte, dar care s-ar putea dezvolta mai rapid cu un mic ajutor din partea burselor din Europa Centrală".

A.I.

Actualizare - JAN PRICOP, DIRECTOR EXECUTIV AL AAF:

"Din 56.000 de investitori noi, 20.000 au intrat în fonduri de acţiuni şi fonduri diversificate"

Evoluţia recentă post-pandemie e surprinzător pozitivă în privinţa numărului de investitori, susţine Jan Pricop, directorul executiv al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF).

"Ca şi evoluţie recentă, poate şi datorită faptului că randamentele din top 5 se situează la 40-45%, chiar spre 50% la un an şi cele la trei ani cam tot în această zonă - asta datorită corecţiei care a existat în timpul pandemiei, un proces pozitiv care s-a întâmplat este că în ultimul an avem un plus de 56.000 de investitori la un total de 4750.000 cât avem în întreaga piaţă. Din cei 56.000 de investitori noi, 20.000 au intrat în fonduri de acţiuni şi fonduri diversificate", a precizat Jan Pricop.

Domnia sa a menţionat că acest lucru este şi consecinţa pozitivă a faptului că fondurile de investiţii oferă practic acces instant persoanelor fizice şi persoanelor juridice la portofolii diversificate pe care nu le-ar putea accesa dacă ar trebui să facă investiţiile în mod individual cumpărând instrument cu instrument. Conform directorului executiv al AAF, fondurile respective se pretează foarte mult şi la o investiţie recurentă de-a lungul timpului care "ne permite practic să intrăm în diverse momente de piaţă, şi atunci când piaţa este în creştere, dar şi atunci când piaţa oferă o corecţie, poate şi datorită unei crize de moment, şi care ne permite să facem achiziţii la preţuri mult mai bune decât făcusem până în acel moment".

Jan Pricop a mai arătat că piaţa fondurilor de investiţii este foarte dinamică şi a ajuns la un nivel foarte mare.

"Vorbim despre peste 55 trilioane euro la nivel mondial, iar în Europa peste 18 trilioane euro. Evident în România nivelul este mult mai modest. Avem activele de 47 miliarde lei, dintre care 24 miliarde lei sunt în fonduri deschise de investiţii", a spus directorul executiv al AAF.

G.M.

Actualizare - Ovidiu Petru, expert piaţă de capital în cadrul ASF:

"Este momentul ca bursa să îşi construiască un rol regional mai pronunţat pentru pieţele financiare din zonă"

Piaţa de capital va fi un factor important în ecuaţia redresării economiei locale, a afirmat Ovidiu Petru, expert piaţă de capital în cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară care a prezentat mesajul preşedintelui instituţiei respective, Nicu Marcu.

"În condiţiile în care piaţa de capital din România a fost promovată în 21 septembrie 2020 la statutul de piaţă emergentă în urma deciziei celor de la FTSE Russel, îndeplinirea de asemenea şi a criteriilor pentru piaţa emergentă ale agenţiei MSCI este un obiectiv primordial şi central pe termen mediu pentru ASF şi pentru piaţă în general, menit să asigure creşterea vizibilităţii şi promovarea pieţei de capital din România", se arată în mesajul preşedintelui ASF.

În acest context, în vederea aducerii la îndeplinire a obiectivului general de dezvoltare durabilă a pieţei de capital, ASF e implicată alături de alte autorităţi ale statului cu atribuţii în stabilirea politicilor cu privire la gradul de reglementare cu incidenţă asupra pieţei de capital, în derularea proiectului Strategia Naţională pentru piaţa de capital, finanţat din fonduri europene, având drept consultant OCDE. Autoritatea a închis de curând o primă etapă a acestui proces, cu evaluarea câtorva din caracteristicile cheie ale pieţei de capital româneşti care se găsesc în raportul respectiv întocmit cu OCDE.

"Acesta arată fără echivoc că piaţa de capital a resimţit şocul perioadei nefaste pe care a traversat-o economia globală şi se confruntă cu dificultăţi care ne afectează însăşi menirea sa de a genera o atât de indispensabilă dezvoltare a sectorului corporativ", se mai spune în mesajul preşedintelui ASF.

În cazul derulării acestui proiect este realizată o analiză a situaţiei actualea pieţei de capital din România în vederea identificării principalelor probleme structurale, inclusiv a celor legate de cadrul de reglementare, respectiv a formulării unui set specific de măsuri care să fie aplicate. Rezultatele analizei vor fi intregrate în cadrul acestor măsuri specifice.

Accesul limitat al companiilor la finanţare duce însă la o restrângere a capacităţilor de investire cu impact asupra stabilităţii şi dezvoltării pieţelor financiar-nebancare pe termen lung, se mai arată în mesajul preşedintelui Nicu Marcu.

"Apreciem că piaţa de capital trebuie să ofere acces la instrumente diversificate de finanţare, pentru companiile care doresc să se dezvolte. Nu putem avea o bursă solid[ fara emitenţi de anvergură cu active de valoare şi, din această perspectivă, România trebuie să facă eforturi pentru a spori interesul companiilor pentru listarea la Bucureşti. Este momentul ca bursa să îşi construiască un rol regional mai pronunţat pentru pieţele financiare din zonă", a conchis reprezentantul ASF.

G.M.

Actualizare - IVANA GAZIC, PREŞEDINTELE BURSEI DE VALORI DIN ZAGREB: "În lipsa privatizării, am creat platforme care oferă finanţare companiilor în toate stadiile de dezvoltare"

În condiţiile în care statul nu prea privatizează şi nu prea există emitenţi pe piaţă, am recurs, în ultimii ani, la strategia de a crea platforme care pot să ofere finanţare companiilor în toate stadiile de dezvoltare, spune Ivana Gazic, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori din Zagreb, Croaţia.

Domnia sa declară: "Noi am dorit să facem posibil accesul la finanţare chiar pentru start-up-uri sau IMM-uri. În urmă cu patru ani am lansat un parteneriat cu un fond din Estonia, iar până acum am finanţat 11 companii. Vedem un interes tot mai mare anul acesta pentru finanţare. Companiile care au obţinut astfel fonduri devin acum tot mai sofisticate, mai mari, internaţionale. Am vrut să creăm un loc în care afacerile mici să crească şi la un moment dat să devină emitenţi pe piaţa reglementată. Platforma noastră se numeşte Progres şi este destinată IMM-urlor din UE".

Oficialul Bursei din Croaţia a amintit că UE are un program prin care încearcă să îmbunătăţească listarea IMM-urilor, dar în ţara sa acesta nu are foarte mult de succes din cauza "unui sistem în care investitorii se concentrează pe emitenţii mari".

A.V.

---

Actualizare - ADRIAN TĂNASE, BURSA DE VALORI BUCUREŞTI: "Scopul colaborării trebuie să fie creşterea vizibilităţii regiunii noastre către investitorii străini"

• "Sperăm să avem un ETF legat de indicele CEE Plus, care să fie listat la BVB"

Scopul colaborării dintre bursele Europei Centrale şi de Est este creşterea vizibilităţii regiunii către investitorii străini, a spus Adrian Tănase, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Adrian Tănase a spus: "Suntem foarte interesaţi să avem o astfel de colaborare, iar unele iniţiative deja au demarat. De pildă să avem un portal local, un ghişeu unic (engl. one-stop shop) de unde investitorii interesaţi de această zonă să îşi culeagă informaţiile. Să avem campanii de promovare (engl. road-show-uri) comune pentru a promova regiunea Europei Centrale şi de Est. Trebuie să observăm că, în ultimii zece ani, regiunea a pierdut ceva din greutate faţă de alte regiuni, de pildă faţă de Asia de Sud-Est sau America Latină, care şi-au crescut prezenţa în portofoliile investitorilor străini. Iar regiunea Europei Centrale şi de Est rămâne în urmă".

Directorul general al BVB a adăugat: "Scopul nostru trebuie să fie creşterea vizibilităţii şi să recuperăm o parte din acest decalaj, iar Bursa de Valori Bucureşti este foarte deschisă pentru o astfel de colaborare. Există o iniţiativă a Bursei de Valori din Varşovia, demarată împreună cu bursele din Ungaria, Cehia şi alte burse din regiune, pentru a avea un indice. Indicele CEE (n.r. CEE Plus Index) deja există şi este administrat de bursa din Varşovia. Sperăm să avem şi un ETF legat de acest indice, care să fie listat la bursa noastră, pentru a facilita direct accesul investitorilor către toată regiunea".

---

Actualizare - Andre Cappon, Fondatorul CBM Group, New York, SUA: "Pieţele din Centrul şi Sud-Estul Europei ar trebui să exploreze foarte puternic şi foarte clar oportunităţi realiste de cooperare"

Pieţele din Centrul şi Sud-Estul Europei ar trebui să exploreze foarte puternic şi foarte clar oportunităţi realiste de cooperare, a afirmat Andre Cappon, fondatorul grupului de consultanţă CBM din New York. Acesta a propus realizarea unui grup de lucru al burselor interesate şi a făcut referire la anunţul din debutul conferinţei al lui Dan Paul, care a spus că este dispus să convoace în Bucureşti o întâlnire a burselor din regiune pentru explorarea posibilităţilor de cooperare.

Cappon a afirmat: "Am o propunere şi cred că pieţele din Centrul şi Sud-Estul Europei ar trebui să exploreze foarte puternic şi foarte clar oportunităţi realiste pentru a coopera şi pentru a obţine avantaje de scală. Am sugera realizarea unui grup de lucru de burse interesate, probabil toate persoanele de astăzi. Noi (CBM Group) am putea sprijini asta analizând tipare de investiţii. E foarte interesant de urmărit unde investesc investitorii globali şi bazându-se pe ce criterii. Cine sunt investitorii regionali şi ce face investitorii locali. Fiecare dintre ei au diferite filozofii bazate pe referinţele pe care le urmăresc şi bazate pe gradul de familiaritate cu pieţele. Ar trebui să facem un research foarte serios pe această temă înainte să începem acest grup (de lucru). Apoi să avem o discuţie despre identificarea oportunităţilor de cooperare între burse, respectând în acelaşi timp specificitatea naţională. Puteţi să decideţi toţi să faceţi o fuziune mare, dar o fuziune mare va fi dureroasă, va fi dificilă şi aşa mai departe. Cred că fuziunile vor veni natural odată ce aţi explorat celalalte posibilităţi de cooperare şi la final aş recomanda nişte soluţii practice care ar funcţiona. Dan Paul a anunţat la început că este dispus să convoace o întâlnire a burselor, ar putea fi în Bucureşti sau în altă parte, unde am putea pregăti aceste lucruri cu mare atenţie şi să prezentăm nişte discuţii care ar putea duce la o serie de concluzii practice".

Andre Cappon a prezentat mai multe exemplu de încercări de cooperare regională din trecut, de exemplu iniţiativele burselor ASEAN şi a burselor din iniţiativa MILA (Mercado Integrado Latino-Americano) - Chile, Columbia, Peru şi Mexico în concurenţă cu bursa din Brazilia.

Cu referire la tema posibilelor fuziuni şi achiziţii, Cappon a mai afirmat că în România există un centru financiar promiţător care creşte şi se dezvoltă şi că ar fi păcat ca acesta să fie sacrificat în acest moment de început.

M.G.

---

Actualizare - SINISA KRNETA, CEO, BURSA DE VALORI BELGRAD: "Dezvoltarea unei strategii naţionale, o condiţie de bază pentru orice piaţă emergentă"

Piaţa de capital este un motor pentru dezvoltarea economică naţională, consideră Sinisa Krneta, CEO-ul Bursei de Valori din Belgrad, Serbia, care spune că, în acest context, dezvoltarea unei strategii în domeniu este o condiţie de bază pentru orice piaţă de capital emergentă.

Domnia sa adaugă: "În ultima vreme au apărut iniţiative menite să influenţeze decidenţii politici în acest sens. Piaţa de capital s-a confruntat cu o dezvoltare foarte rapidă a tehnologiei, în paralel cu procesul globalizării. Digitalizarea a devenit un proces crucial, iar orice provocare aduce cu sine şi o oportunitate care poate fi valorificată. Noi, cei din regiune, am putut răspunde bine provocărilor apărute în trecut. Acum sunt mai multe iniţiative în derulare, dintre care unele vor fi de succes".

Conform domnului Sinisa Krneta, în privinţa cooperării între bursele din Europa Centrală şi de Est, este necesară o abordare comună la nivelul infrastructurii regionale, noi alternative de investiţii şi o promovare comună.

V.R.

---

Actualizare -Manyu Moravenov, CEO, Bursa de Valori din Bulgaria: "Iniţiativa creării unui hub de informaţii pentru ţările din Iniţiativa Celor 3 Mări este foarte bună şi sunt sigur că va ajuta mult dezvoltarea pieţelor noastre din regiune"

Iniţiativa creării unui hub de informaţii pentru ţările din Iniţiativa Celor 3 Mări este foarte bună şi sunt sigur că va ajuta mult dezvoltarea pieţelor noastre din regiune, a afirmat Manyu Moravenov, CEO-ul Bursei de Valori din Bulgaria. Acesta a propus întâlniri regulate între directorii generali ai burselor din reigune, nu întâlniri informale, ci întâlniri de lucru.

Acesta a declarat: "Sunt de acord cu ceilalţi vorbitori cu privire la problematicile regiunii noastre. Aş vrea să adaug ceva: una dintre cele mai mari probeleme este că avem diferenţe destul de mari de scară, comparand bursele din Sud-Estul Europei cu cele din Europa Centrală. Şi avem câteva exchange-uri ca Viena, Varşovia, Atena, care sunt mai mari decât celelalte. De ce spun asta: pentru că, pentru mai bine sau mai rău, avem experienţa dezvoltării burselor din ultimii 20 de ani şi îmi aduc aminte iniţiativele începute acum mai bine de 10 ani, de exemplu iniţiativa Federaţiei burselor eurasiatice... Câţiva vă puteţi aminti că bursa de frunte din această alianţă, federaţie mai degrabă, a fost Istanbul Stock Exchange, şi o platformă chiar bună a fost dezvoltată acum 15 ani pentru schimbul de informaţii şi date cu privire la piaţă (market-data - n.r.), indici comuni şi aşa mai departe, iar acum, după 18 ani, nu avem foarte multe lucruri noi pe care le putem spune cu privire la asemenea activităţi (de cooperare). Da, iniţiativa creării unui hub de informaţii pentru ţările din Iniţiativa Celor 3 Mări este foarte bună şi sunt sigur că va ajuta mult dezvoltarea pieţelor noastre din regiune. Dar, în general, este bine să vedem şi să vorbim despre care au fost problemele din trecut şi să nu facem aceleaşi greşeli ca în trecut".

În opinia acestuia, bursele din regiune trebuie să-şi găsească locul în oceanul pieţelor de capital din lume şi în special în spaţiul european pentru a nu mai pierde companii.

"De exemplu, ce s-a întâmplat: pierdem afaceri pentru că dezvoltarea tehnologică este foarte rapidă, avem globalizarea pieţelor, există paşapoarte unice în Europa, şi este foarte uşor pentru companii mici sau fintech-uri să-şi creeze afaceri şi ce vedem este că multă finanţare a fost realizată prin investiţii de tip private equity şi venture capital în loc de IPO-uri şi listări pe burse. Bursele mai mici precum noi se adaptează mult mai bine situaţiilor acestora de business şi trebuie să începem să lucrăm împreună cu ecosistemul de private equity. Sunt sigur că şi unii dintre celelalte burse au asemenea probleme. Companiile noi de creştere care au potenţial să fie listate pe burse sunt preluate de zona de venture capital şi de investitori privaţi înainte să vină pe pieţe şi unele se duc chiar direct peste hotare, să zicem în SUA, pentru creştere, în loc să folosească ecosistemul şi mediul de business din ţara noastră şi din regiunea noastră", a spus Manyu Moravenov.

Acesta a adăugat: "Eu cred că trebuie să discutăm mai des despre toate aceste probleme şi să încercăm să găsim modalităţi să ne ajutăm unul pe celălalt să ţinem aceste companii în regiunea noastră, să lucrăm cu ele şi să ne folosim infrastructura în modalităţi mai bune. Toţi ştim despre diferitele încercări de a unifica bursele din regiunea noastră. Din păcate, acum avem multe burse mici, câteva iniţiative de cooperare precum Viena Stock Exchange oferind servicii altor exchange-uri. Bursa de Valori din Bulgaria lucrează îndeaproape cu Deutsche Borse, dar în opinia mea este bine să începem să discutăm despre oportunităţile de a face afaceri împreună, între bursele noastre. Nu mă refer la fuziuni şi achiziţii, ci doar la dezvoltări comune. Sunt sigur că am putea crea ceva nou, ceva ce nu avem pe pieţele noastre, produse noi sau pieţe noi. Să începem să ne gândim de asemenea la listări duale, să îmbunătăţim regulile comune, să vedem cum putem rezolva unele probleme post-trading, clearing-ul şi settlement-ul de exemplu".

CEO-ul bursei de valori din Bulgaria a propus întâlniri regulate între directorii generali ai burselor din reigune şi nu doar întâlniri informale, ci întâlniri de lucru.

M.G.

---

Actualizare - ALES IPAVEC, PREŞEDINTELE BURSEI DE VALORI LJUBLJANA: "Nu există o mentalitate de capitalism în ţara noastră"

Piaţa de capital din Slovenia este destul de subdezvoltată, în comparaţie cu economia internă, spune Ale¹ Ipavec, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Ljubljana, menţionând că, în prezent, capitalizarea acesteia este de circa 43 de miliarde de euro, din care numai opt miliarde sunt în acţiuni.

Oficialul pieţei din Ljubljana adaugă: "Principalul motiv pentru care se întâmplă acest lucru este faptul că încă nu există o mentalitate de capitalism în ţara noastră. Trecerea noastră de la socialism la economia de piaţă nu s-a încheiat. Am făcut primul pas, al privatizării, un pas destul de mare, un stimulent pentru bursă, dar ar trebui să realizăm şi fazele următoare".

A.V.

---

Actualizare - WILTOLD WILINSKI, BURSA DIN VARŞOVIA: "Observăm o mutare a capitalului de la sistemul bancar către burse"

Consecinţele pandemiei Covid-19 se vor reflecta în creşterea inflaţiei, iar din perpectiva burselor acest lucru este bun pentru că se observă o mutare a capitalului din sistemul bancar către burse, a spus Witold Wilinski, CEO Bursa din Varşovia.

Domnia sa a declarat: "Din perspectivă macro-economică, noi ca regiune avem un avantaj competitiv total diferit raportat la ceilalţi membri ai UE. Creşterea PIB-ului este cea mai rapidă. Din punct de vedere al potenţialilor investitori, perspectiva este foarte bună. În UE la nivel financiar, după pandemia Covid, consecinţele se vor reflecta în creşterea inflaţiei. Iar din perpectiva burselor acest lucru este foarte bun pentru că observăm o mutare a capitalului de la sistemul bancar către burse".

J.P.

---

Actualizare - CRISTOPH BOSCHAN, CEO BURSA DE VALORI DIN VIENA: "Singura şansă a Burselor din Europa Centrală şi de Est este să se deschidă către zonele de unde vin bani mulţi"

Cristoph Boschan, CEO-ul Bursei de Valori din Viena susţine că singura şansă a Burselor din Europa Centrală şi de Est este să urmeze modelul vienez şi să se orienteze către "zonele de unde vin bani mulţi", acestea fiind Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi Europa de Vest.

Acesta a oferit drept exemplu Bursa din Viena, în cadrul căreia 85% din volumul de tranzacţii fiind din străinătate, în special din Statele Unite ale Americii.

De asemenea, acesta susţine că Bursele de Valori trebuie să faciliteze accesul investitorilor autohtoni la pieţele financiare internaţionale.

"Lucrăm pe un program pe care noi îl numim ADH (Alliance Data Hub) prin care adunăm şi procesăm datele înregistrate în 10 Burse de Valori şi le trimitem către SUA, Marea Britanie şi Europa de Vest. Cât despre investitorii autohtoni, noi acţionăm ca un intermediar pentru a facilita accesul investitorilor naţionali către pieţele financiare mondiale" a mai spus Cristoph Boschan.

(S.B.)

---

• Radu Hanga, Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti: "Trebuie să îmbunătăţim cooperarea şi să lucrăm împreună pentru a ne creşte vizibilitatea regiunii pentru investitorii internaţionali"

Trebuie să îmbunătăţim cooperarea şi să lucrăm împreună pentru a ne creşte vizibilitatea regiunii pentru investitorii internaţionali, a afirmat Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Acesta a afirmat: "Aş vrea să mulţumesc Asociaţia Brokerilor şi Ziarului BURSA pentru organizarea acestui eveniment regional. (...) Ce vedem, în ultimii 10 ani, că în ciuda progresului excepţional şi a creşterii economice pe care o vedem în regiune, ponderea în indicii MSCI şi FTSE a scăzut, în principal ca urmare a dezvoltărilor din pieţele asiatice. Desigur, ce vedem în ultima perioadă este o criză, dar o criză care a creat oportunităţi. Vedem băncile centrale inundând pieţele cu bani şi desigur treaba noastră este să canalizăm cât mai mult posibil din aceşti bani în companiile din regiunile noastre. Când vorbim despre accesul la capital dimensiunea contează şi este clar că trebuie să ne îmbunătăţim cooperarea şi să lucrăm împreună pentru a ne creşte vizibilitatea regiunii pentru investitorii internaţionali de dimensiuni mari".

Hanga a mai afirmat că BVB a lucrat în ultimii ani pentru a îmbunătăţi legislaţia şi infrastructura pieţei de capital, pentru a uşura procesul de utilizare mecanismelor pieţelor de capital şi pentru a facilita noi IPO-uri.

"Suntem într-un dialog permanent cu investitori locali şi internaţionali, investitori instituţionali. Desigur că factorul cel mai relevant pentru interesul investitorul este performanţa. Iar dacă ne uităm la performanţa pieţei noastre vedem că am depăşit în acest an maximul istoric înregistrat în 2007 înainte de debutul crizei financiare globale", a spus preşedintele Bursei.

Acesta a adăugat: "În termeni de numere, am avut mai multe runde de finanţare (în ultimii ani ), atât obligaţiuni cât şi equity. 48 de emisiuni de obligaţiuni cu o valoare de peste 2,5 miliarde de euro, în timp ce companii noi antreprenoriale s-au listat pe piaţa AeRO. Cel mai important este că vedem trendul accelerând. În doar primele 4 luni din acest an am avut 7 noi listări noi pe piaţă. Uitându-ne mai departe, bazandu-ne pe informaţiile publice, mai mult mult de 25 de companii sunt în diverse stagii (...) de pregătire, companii din întreg spectrul economiei".

M.G.

---

Actualizare - RICHARD VEGH, CEO BURSA BUDAPESTA: "Dorim să stabilim colaborări regionale"

Richard Vegh, CEO Bursa Budapesta, consideră că un aspect important, cu mare potenţial în anii care urmează, este stabilirea unor colaborări între bursele din regiune.

Domnia sa a spus: "Ne aflăm într-o poziţie norocoasă pentru că avem 31 de ani şi, după deschiderea bursei, s-au întâmplat multe lucruri. Folosim un sistem foarte bun, avem mulţi investitori străini, 55% din cifra de afaceri este a unor investitori străine. De asemenea avem investitori locali (...). Avem mulţi emitenţi din Ungaria şi o evoluţie bună în ultimii cinci ani. Suntem la începutul unei noi perioade strategice şi vom atrage cât mai mulţi membri din piaţa maghiară, vom căuta să dezvoltăm noi servicii astfel încât să devenim mai atractivi pentru eminenţi. Un alt aspect important, dorim să stabilim colaborâri regionale. Cred că putem crea împreună un mediu mai bun şi vedem aici un mare potenţial, în anii care urmează. Ştim că avem o şansă foarte mare să ajutăm membrii noştri să furnizeze informaţii la zi şi să le asigurăm succesul în următorii ani".

J.P.

---

Actualizare - Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, a afirmat în deschiderea conferinţei:

"Bine aţi venit la conferinţa noastră internaţională. În fiecare an, Grupul de Presă BURSA şi Asociaţia Brokerilor organizează o conferinţă pe temele pieţelor de capital. Am trimis multe invitaţii altor burse şi ulterior am schimbat primul subiect al conferinţei în Posibilitaţi de cooperare între bursele de valori din Centrul şi Estul Europei. Haideţi să explorăm aceste posibilităţi de cooperare şi îi invit pe vorbitori să ia cuvântul".

Acesta a adăugat: "În Europa avem mai multe modele de cooperare între exchange-uri. Avem Euronext, modelul ţărilor nordice, dar şi un model în Viena care are o legătură între câteva exchange-uri, vorbim de cooperare tehnologică, care folosesc aceeaşi platformă, Xetra T7".

---

Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu Asociaţia Brokerilor, organizează conferinţa hibrid "Posibilităţi de cooperare între bursele de valori din Centrul şi Estul Europei", care se va desfăşura în data de 27 mai 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul va fi transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.