Investitorii s-au refugiat în aur, în acest an; Ce perspective are metalul preţios în 2025?

Aurul are o creştere de circa 26% până acum în acest an, fiind pe cale să marcheze cea mai bună performanţă anuală din 2010, în esenţă pe fondul reducerii ratelor dobânzilor de către banca centrală a Statelor Unite şi a amplificării tensiunilor geopolitice, ce i-au determinat pe investitori să se îndrepte către activul tradiţional de refugiu.

Analiştii cred că există premise ca metalul galben, care ieri în prima parte a zilei se tranzacţiona în jurul cotaţiei de 2.610 dolari pe uncie, să îşi continue creşterea anul viitor, în condiţiile în care unele bănci centrale vor continua apeleze la aur pentru a-şi diversifica rezervele, activele purtătoare de dobândă îşi vor pierde din atractivitate, iar câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Donald Trump aduce o anumită incertitudine asupra comerţului global.

• Heraeus Precious Metals: "Dacă măsurile de stimulare ale guvernului de la Beijing vor da impuls economiei, atunci China şi India pot reprezenta o bază solidă pentru cererea de aur în 2025"

Aurul îşi poate continua creşterea în 2025, pe măsură ce reducerile dobânzilor de către marile bănci centrale şi perspectiva unui dolar mai slab vor stimula cererea pentru activul refugiu, conform Heraeus Precious Metals, scrie The Economic Times într-un articol publicat săptămâna trecută.

Heraeus se aşteaptă ca preţul aurului să se situeze între 2.450 şi 2.950 de dolari pe uncie anul viitor, cotaţia metalului galben urmând să fie influenţată de continuarea achiziţiilor de către băncile centrale, deşi în cantităţi mai mici decât în 2024, precum şi de riscurile geopolitice din Ucraina şi Orientul Mijlociu, mai notează sursa menţionată, ce citează Reuters.

Adesea considerat un depozit de valoare sigur în perioade de incertitudine politică şi financiară, aurul tinde să se aprecieze când se anticipează rate mai mici ale dobânzilor, care reduc costul de oportunitate al deţinerii metalului preţios ce nu produce fluxuri de numerar. "Dacă măsurile de stimulare ale guvernului de la Beijing vor da impuls economiei, China şi India pot reprezenta o bază solidă pentru cererea de aur în 2025", se menţioneză într-un raport al companiei.

În noiembrie, Banca Populară a Chinei a reluat achiziţiile de aur, după o pauză de şase luni, conform datelor oficiale ale instituţiei publicate recent. În plus, potrivit Goldman Sachs, Beijing-ul achiziţionează în realitate mult mai mult aur decât raportează, scrie Binance.

"Odată cu revenirea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, probabil va exista mai multă incertitudine în ceea ce priveşte comerţul şi tarifele, fapt ce ar trebui să susţină şi preţul aurului", au spus Steffen Metzger şi Stefan Staubach, care au condus până recent divizia de metale preţioase a Heraeus.

• Fed a tăiat dobânda cu 25 de puncte de bază, săptămâna aceasta, şi estimează doar două reduceri anul viitor

Rezerva Federală a redus miercuri rata cheie a dobânzii cu 25 de puncte de bază, până în intervalul 4,25-4,5%, dar preşedintele Jerome Powell a punctat că banca va încetini ritmul reducerii ratelor, anticipând că probabil va mai opera două tări în 2025, ceea ce a adus o scădere pentru aur.

În ultimele două luni, după ce a atins un record istoric de circa 2.790 de dolari pe uncie, creşterea preţului aurului s-a oprit, cotaţia intrând într-o mişcare de consolidare. "Văd consolidarea ca pe o configuraţie de continuare a trendului ascendent pe termen mai lung al aurului. Cred că această tendinţă se va reactiva în primul trimestru al anului 2025", a declarat Peter Grant, vicepreşedinte şi strateg senior pentru metale la Zaner Metals, citat de Reuters.

• Goldman: "Cererea pentru ETF-urile ce au aurul drept activ suport are tendinţa să crească treptat timp ce şase luni după reducerea dobânzilor"

Goldman Sachs avea, înainte de şedinţa Fed din această săptămână, mai multe scenarii pentru evoluţia aurului, într-unul estimând că preţul va atinge 3.000 de dolari anul viitor, după cum reiese dintr-un articol publicat de Business Insider.

Elementul cheie pentru evoluţia metalului preţios era legat de politica monetară a Rezervei Federale, cei de la Goldman având una dintre cele mai "dovish" (n.r. în sensul unei politici monetare mai relaxate) prognoze de pe Wall Street, cu patru tăieri de dobândă, înainte de şedinţă.

Deoarece aurul nu oferă dobândă, este mai puţin atractiv faţă de activele purtătoare de dobândă când ratele sunt ridicate, dar relaţia tinde să se schimbe pe măsură ce costul banilor scade, menţionează Business Insider, în articolul publicat în a doua parte a săptămânii trecute.

Echipa Goldman mai puncta că pricipalul risc al prognozei sale de 3.000 de dolari pentru uncia de aur este legat de menţinerea unei rate ridicate pe o perioadă mai lungă de timp, scenariu care după ultima şedinţă a Fed pare mai probabil.

"De pildă, dacă Fed ar reduce dobânda doar cu 25 de puncte de bază (ceea ce probabil ar întări şi dolarul), estimăm că preţul aurului va creşte la doar 2.890 de dolari/uncie, până la finele anului 2025", au spus strategii, citaţi de Business Insider.

Într-un raport anterior, Goldman sublinia că cererea pentru ETF-urile ce au aurul drept activ suport are tendinţa să crească treptat timp ce şase luni după reducerea dobânzilor, ceea ce duce la aprecierea preţului în condiţiile în care cererea tot mai mare pune presiune pe oferta limitată.

• "Cumpărători cheie precum China, cu rezerve mari în dolari şi un interes strategic pe termen lung pentru diversificare, pot să-şi crească cererea de aur", conform echipei Golman Sachs

Întărirea dolarului, ce va impulsiona achiziţiile de aur ale băncilor centrale, este un alt factor pe care-şi bazează strategii Goldman prognoza de creştere pentru metalul preţios, conform Business Insider.

Începând cu anul 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina iar ţările occidentale au impus sancţiuni Moscovei, băncile centrale din afara Statelor Unite au început să-şi diversifice rezervele, îndreptându-se inclusiv către aur, ceea ce a reprezentat una dintre principalele surse de cerere pentru metalul galben în ultimii ani.

În opinia Goldman, această tendinţă va continua, strategii aşteptându-se ca băncile centrale străine să adauge 30 de tone de aur pe lună pe parcursul anului 2025, semnificativ mai mult faţă de cantităţile achiziţionate înainte ca Rusia să se confrunte cu sancţiuni. În opinia lor, cu toate că aprecierea dolarului poate forţa băncile anumitor pieţe emergente să-şi păstreze rezervele în dolari, Goldman se aşteaptă ca băncile centrale mai mari să-şi sporească achiziţiile de aur pentru a-şi susţine monedele mai slabe.

"Cumpărători cheie precum China, cu rezerve mari în dolari şi un interes strategic pe termen lung pentru diversificare, pot chiar să-şi crească cererea de aur în perioadele de slăbiciune a monedei proprii, pentru a spori încrederea în monedă", au scris analiştii Goldman, subliniind că acest lucru s-a mai întâmplat în perioade de slăbiciune a yuanului.

• "Când şocurile geopolitice determină puterea dolarului, cotaţiile dolarului şi ale aurului tind să crească împreună", afirmă strategii Goldman

Aurul scade în general când dolarul se întăreşte, deoarece, de obicei, întărirea monedei americane reflectă robusteţea economiei ţării, dar de data aceasta dolarul se apreciază pe fondul unor probleme internaţionale şi nu a aşteptărilor legate de dobânzi mai mari, mai spune echipa Goldman.

"Când tarifele comerciale - element cheie al perspectivei strategilor noştri valutari pentru un dolar mai puternic pe o perioadă mai lungă de timp - sau, mai general, când şocurile geopolitice determină puterea dolarului, cotaţiile dolarului şi aurului tind să crească împreună", conform echipei Goldman.

În opinia lor, creşterea incertitudinii geopolitice şi riscul pieţelor de acţiuni poate reprezenta un avantaj pentru ambele active, ce sunt considerate active de refugiu de prim rang, mai scrie Business Insider.

• Oldenburger: "Creşterea activelor gestionate de ETF-urilor gloabale pe aur poate atrage mai mulţi investitori de retail, în 2025"

Konstantin Oldenburger, analist la CMC Markets, pune în prim plan evoluţia ETF-urilor pe aur, ce sunt folosite de investitorii instituţionali şi de cei de retail în diferite strategii, astfel încât fluxurile de bani pe care le înregistrează aceste instrumente reflectă, adesea, sentimentele pe termen scurt şi lung ale pieţelor,.

"Aceste ETF-uri au înregistrat intrări consistente de la jumătatea anului 2024, în special din America de Nord şi Asia", a punctat Oldenburger într-un articol publicat săptămâna trecută.

Conform analistului, deţinerile ETF-urilor gloabale pe aur s-au majorat, iar activele totale gestionate de acestea au crescut cu 33% în dinamică anuală, fiind alimentate de creşterea preţului metalului galben. "Or, acest lucru poate atrage mai mulţi investitori de retail în 2025", crede analistul CMC Markets.

• "Investitorii îşi schimbă deţinerile în dolari în active mai neutre, cum ar fi aurul", spune analistul CMC Markets

În afara investitorilor de retail şi băncile centrale cumpără aur, spune Oldenburger, subliniind că, dacă în cazul unor economii mature precum Franţa, Germania şi Italia circa 70% din rezervele băncilor sunt în aur, în pieţele emergente proporţiile sunt semnificativ mai reduse, de pildă în China doar 5% din rezervele Băncii Populare a Chinei.

Citând date Goldman Sachs Research, analistul a mai punctat că, în ultima vreme, băncile centrale ale unor pieţe emergente importante precum Rusia, China şi alte state non-occidentale şi-au intensificat achiziţiile de aur - poate pentru a se proteja împotriva posibilelor sancţiuni financiare.

De asemenea, există îngrijorări legate de datoria Statelor Unite, ce a ajuns la 35 trilioane de dolari, echivalentul a 124% din PIB, mai spune Oldenburger. "Cum multe bănci centrale au deţineri semnificative de titluri de stat americane, iar pe Wall Street cresc îngrijorările legate de riscurile fiscale din Statele Unite, investitorii îşi schimbă deţinerile în dolari în active mai neutre, cum ar fi aurul", a adăugat analistul CMC Markets.