Manifestanţi care îl susţin şi se opun preşedintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol au organizat sâmbătă proteste rivale la câteva sute de metri unul de celălalt la Seul, la o săptămână după ce acesta a fost pus sub acuzare din cauza declarării sale de scurtă durată a legii marţiale, transmite Reuters.
Puterile prezidenţiale ale lui Yoon sunt suspendate, dar el rămâne în funcţie. El nu a dat curs diverselor somaţii ale autorităţilor care investighează dacă legea marţială, pe care a declarat-o pe 3 decembrie şi care a fost anulată câteva ore mai târziu, a constituit insurecţie.
De asemenea, el nu a răspuns încercărilor Curţii Constituţionale de a-l contacta, care decide dacă îl demite din funcţie sau îi restabileşte atribuţiile prezidenţiale, scrie Reuters.
Instanţa intenţionează să ţină vineri prima şedinţă pregătitoare.
Protestele pro şi anti-Yoon de sâmbătă au avut loc la Gwanghwamun, în inima capitalei. Nu au existat ciocniri, menţionează Reuters.
Zeci de mii de protestatari anti-Yoon, majoritatea în vârstă de 20 şi 30 de ani, s-au adunat în jurul orei 15.00, fluturând beţe luminoase K-Pop şi pancarte cu propoziţii precum "Arestare! Închisoare. Şeful insurecţiei Yoon Suk Yeol, toate pe fondul unor melodii K-pop.
"Voiam să-l întreb pe Yoon cum a putut face asta unei democraţii în secolul 21 şi cred că dacă are într-adevăr o conştiinţă, ar trebui să demisioneze", a spus Cho Sung-hyo, în vârstă de 27 de ani.
Câteva mii de protestatari pro-Yoon, în principal persoane mai în vârstă şi mai conservatoare, care se opun înlăturării lui Yoon şi susţin restabilirea puterilor sale, s-au adunat încă de la prânz, notează Reuters.
"Aceste alegeri (parlamentare) trucate mănâncă această ţară, iar în nucleu sunt puterile socialiste comuniste, aşa că aproximativ 10 dintre noi ne-am adunat şi am spus acelaşi lucru - ne opunem absolut demiterii", a spus Lee Young-su, un om de afaceri de 62 de ani. Yoon a invocat afirmaţiile privind hackingul electoral şi simpatizanţii pro-nord-coreeni "antistatali" drept justificare pentru impunerea legii marţiale, pe care Comisia Electorală Naţională a negat-o.