Atac cerebral în timpul dezbaterii reformei sistemului sanitar

• Alexandru Buzamet, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Asiguraţilor şi Pacienţilor: "Vom fi o ţară cu spitale prospere, cu oameni de afaceri în acest domeniu, dar cu o populaţie săracă şi bolnavă"

• Eugen Nicolaescu: "Cine pune < tălpi > la reformă dispare din sistem"

Dramatismul dialogurilor aprinse de la sediul Ministerului Sanătăţii a fost verificat la propriu de participanţii la dezbateri. Adrian Cojocaru, vicepreşedinte al CNS "Cartel Alfa" şi preşedinte al Asociaţiei "Alianţa Asiguraţilor pentru Sănătate", a suferit un atac vascular cerebral în timpul participării sale la discuţiile cu părţile implicate în dezbaterea pachetului legislativ propus de Ministerul Sanătăţii.

Deşi în sală se aflau directori de spitale, medici specialişti şi profesori universitari, panica nu a întîrziat să apară, amplificată de sosirea ambulanţei mai tîrziu chiar decît apariţia la faţa locului a echipelor de filmare ale unor posturi private. Starea pacientului era instabilă, avînd o tensiune arterială de 230/140 mmHg şi prezenta simptomele unei "hemoragii cerebrale" aşa cum a afirmat Adrian Streinu-Cercel, directorul Spitalului Colentina.

Dezbaterea de ieri a fost prilejuită de rediscutarea modificărilor aduse de Ministerul Sănătăţii prezentului proiect legislativ şi a atras nemulţumirea lui Adrian Cojocaru care urma să sufere mai tîrziu de nefericitul accident. "Propunerile pe care le tot discutăm de atîta timp nu se regăsesc în forma actuală a proie-ctului de lege şi din acest motiv dialogul pare doar mimat", a susţinut Adrian Cojocaru. Domnia sa nu este de acord cu faptul că "proiectul de lege este aruncat pe piaţă şi abia apoi sunt consultaţi partenerii sociali pentru a încerca modificarea unor legi scrise nepotrivit". Reprezentanţii comisiei de dialog social au refuzat transformarea spitalelor în societăţi comerciale pe profit deoarece această privatizare va aduce beneficii doar unor părţi contractante.

"De exemplu, externalizarea serviciilor de pază sau bucătărie nu este monitorizată pentru a se vedea dacă e mai profitabilă îndeplinirea acestor servicii de către agenţi privaţi sau de către stat", consideră reprezentanţii CNSLR Frăţia.

Problematica pe care o ridică statutul spitalelor ca unităţi de profit va conduce, potrivit lui Alexandru Buzamet, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Asiguraţilor şi Pacienţilor "la o ţară cu spitale prospere, cu oameni de afaceri în acest domeniu, dar cu o populaţie săracă şi bolnavă". Pe de altă parte, Colegiul Medicilor a incriminat legea care interzice managerului spitalului să întreprindă munca de medic, susţinînd că "interdicţia ar trebui să vizeze doar imposibilitatea de a mai lucra în altă unitate sanitară decît cea din care îţi iei salariul ca director".

Răspunsul lui Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, este însă neafectat de această avalanşă de nemulţumiri: "Cine pune < tălpi > la reformă dispare din sistem" crede domnia sa, amintind că "nu ştie ce înseamnă concesiile", cînd este vorba de cumulul de funcţii al directorilor din spitale. Ministrul este de părere că i-a convins pe cei din sistem că "reforma se face cu dureri şi împotriva celor care trebuie reformaţi". Eugen Nicolăescu a mai declarat că directorii de spitale care sugerează că viitorii manageri de spital reprezintă grupuri de interese "sînt nişte manipulatori şi încearcă să inducă în opinia publică fel şi fel de minciuni pentru a-şi apăra poziţia". Acest lucru însă nu arată, potrivit ministrului Sănătăţii, decît că "le este frică cu poziţia lor", din pricina neputinţei administrative.

Politicile guvernamentale întîmpina de fiecare dată rezistenţă la schimbare, iar acest caz nu se reduce doar la discutarea acestui proiect legislativ. Tragismul acestei situaţii este că politicile statului sau poziţiile sindicale pot curma sănătatea celor implicaţi.