EnglishMotivul pentru care trei senatori au propus amendamentele la legea Statutului Băncii Naţionale a României pare să fie dorinţa lor ca Parlamentul să aibă control asupra cheltuielior administrative ale BNR, inclusiv a celor cu salariile. Senatul a adoptat propunerile lor, ceea ce a stîrnit controverse cu privire la independenţa băncii centrale.
"Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României trebuie să aibă toate prerogativele în stabilirea cheltuielior de politică monetară, însă celelalte cheltuieli ale băncii centrale trebuie aprobate de Parlament şi verificate de către Curtea de Conturi", ne-a declarat senatorul PSD Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci. "Este vorba despre toate consumurile finale, de la salarii pînă la echipamente, imobile, maşini şi sponsorizări", precizează senatorul PSD. Viorel Ştefan este unul dintre senatorii care au propus amendamentele la legea privind Statutul BNR, potrivit cărora bugetul de venituri şi cheltuieli al băncii centrale ar urma să fie aprobat de Parlament, iar operaţiunile desfăşurate de BNR care influenţează resursele financiare ale statului şi ale sectorului public, inclusiv execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, sînt supuse controlului Curţii de Conturi. "Textul amendamentului suferă, pentru că trebuia precizat că este vorba de bugetul «propriu» al BNR, adică alte cheltuieli decît cele pentru politica monetară", spune Viorel Ştefan. "Nu o să intre Curtea de Conturi să verifice oportunitatea unor cheltuieli pentru politica monetară", spune Vasile Horga, senator PRM, şi el iniţiator al amendamentelor.
"Parlamentul ar trebui, însă, să poată să oprească Consiliul de Administraţie al BNR să îşi propună cheltuieli exagerate pentru funcţionare, investiţii sau sponsorizări", adaugă Vasile Horga.
Amendamentele senatorilor au stîrnit reacţii dure ale oficialilor băncii centrale, care au susţinut că amestecul Parlamentului în stabilirea cheltuielilor BNR şi controlul Curţii de Conturi asupra acestora, inclusiv a celor cu politica monetară, este o gravă subminare a independenţei băncii centrale.
Afirmaţiile lor îşi găsesc acoperire deplină în textul legii, aşa cum a ieşit din Senat, care nu precizează nicăieri că Parlamentul trebuie să aprobe doar cheltuielile de funcţionare ale BNR, nu şi pe cele de politică monetară.
Explicaţiile senatorilor care au propus amendamentele dau o altă turnură acestei dispute. Admiţînd că textul a avut scăpări, care ar trebui corectate în Camera Deputaţilor, ei suţin în continuare că cheltuielile administrative şi cele cu salariile ale BNR trebuie aprobate de Parlament, nu doar de Consiliul de Administraţie al băncii centrale, ca pînă acum.
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, afirmă că salariile reprezintă mai puţin de 3% din cheltuielile băncii centrale, iar cheltuielile administrative ating doar 3-4% din total, restul fiind cheltuieli pentru politica monetară.
Rămîne de văzut dacă şi deputaţii vor fi de acord ca Parlamentul să aprobe cheltuielile cu salariile şi pe cele administrative ale BNR. Dacă se va întîmpla aşa, mai rămîne de văzut în ce măsură parlamentarii vor înţelege că BNR trebuie să îşi păstreze o echipă de specialişti, plătindu-le salarii competitive. Nu de alta, dar parlamentarii tocmai au aflat de la preşedintele ţării că ei cîştigă de zeci de ori mai puţin decît guvernatorul BNR...
Propunerile senatorilor vin la trei săptămîni după ce preşedintele Ion Iliescu s-a referit, într-o emisiune televizată, la salariul guvernatorului BNR: "Au apărut băncile străine. Nu puteam să mai menţinem salariile din sistemul bancar la nivelul la care erau în 1990. Atunci, salariul cel mai mare în sistemul bancar era al guvernatorului BNR, care era echivalat cu un ministru şi avea salariu de ministru. Astăzi, guvernatorul BNR are un salariu de 20 de ori mai mare decît un ministru".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
