AURELIAN DOCHIA, DESPRE SCANDALUL DINTRE MFP ŞI BĂNCI: "Riscăm să nu mai avem aproape deloc sistem financiar-bancar"

Scandalul început încă de la finalul anului trecut între Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi bănci pare să se amplifice, ministrul de resort Eugen Teodorovici invitându-l pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu la sediul MFP, ca să răspundă la unele întrebări.

Anterior, prim-viceguvernatorul băncii centrale trimisese Ministerului de Finanţe o scrisoare în care avertiza că, într-un scenariu negativ cum ar fi aplicarea "taxei pe lăcomie", nicio instituţie de credit nu va mai fi profitabilă.

Declaraţii şi ieşiri publice de genul celor făcute de Eugen Teodorovici au un substrat politic, pentru că se încearcă să se transmită către cetăţeni că exis­tă un complot al băncilor şi că din această cauză Guvernul nu îşi poate îndeplini promisiunile, este de părere economistul Aurelian Dochia, care ne-a spus că se aşteaptă ca aceste tipuri de declaraţii să continue.

Reprezentanţii BNR nu au dorit să comenteze pe subiect, astăzi urmând să aibă loc un briefing de presă al Guvernatorului pe tema dobânzii cheie, în care va răspunde şi întrebărilor presei.

Şeful Finanţelor a spus, duminică seara, într-o emisiune televizată: "Am să fac o invitaţie domnului guvernator să vină la Ministerul de Finanţe. Dânsul n-a mai fost cred că de mulţi ani de zile pe la Finanţe. Am tot fost eu anul trecut şi în cadrul unor şedinţe oficiale, dar şi în discuţii bilaterale. Acum o să-l invit eu la Finanţe, alături de preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi împreună vor trebui să-mi răspundă la nişte întrebări tocmai pentru a evita situaţiile care se întâmplă azi în zona sistemului bancar. Să îi ascult dacă mai au şi alte doleanţe, dar să pun şi eu nişte întrebări la care vreau să am şi câteva răspunsuri.(...) Cred că este momentul ca domnul guvernator să vină şi la Finanţe şi să discutăm deschis. Pentru că aud din piaţă, în ultimele zile, de când a apărut Ordonanţa 114/2018 (n.r. privind unele măsuri fiscal-bugetare) că sunt presiuni agresive din partea Băncii Naţionale - eu sper să nu fie adevărat - către bănci, pentru a nu se scădea ROBOR".

Indicele ROBOR la trei luni, în func­ţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a scăzut constant, în acest an, ieri ajungând până la 2,94% de la 2,97% vineri, potrivit BNR.

Suntem la început de an şi, în astfel de momente, piaţa este destul de slabă, iar băncile nu au nevoie de lichidităţi, apreciază Aurelian Dochia, considerând că acesta este motivul principal pentru scăderea ROBOR.

"Mă uit în istorie şi, peste tot unde un Guvern a început un război împotriva pieţelor financiare sau de altă natură, a fost un război destul de păgubos. În multe ţări există această atitudine ostilă faţă de acest sistem financiar", a completat domnul Dochia.

Duminică seara, Eugen Teodorovici a mai spus, printre altele, potrivit Agerpres, că ROBOR este stabilit de zece dintre cele 35 de bănci existente pe piaţa noastră: "Aceste zece bănci sunt cele care cotează zilnic, afişează dobânda la care se împrumute între ele în limita a 5 milioane de lei. Se dă la o parte cea mai mică şi cea mai mare dintre dobânzile afişate şi din media aritmetică a celor opt rămase rezultă ROBOR. De ce nu se face la tranzacţii? De ce să faci la cotaţiile tale ca bancă media aritmetică şi la tranzacţiile făcute la dobânzi? (...) Banca Naţională are o abordare foarte conservatoa­re. Niciodată nu vrea să rişte. Bun, nimeni nu spune să rişti, că eşti bancă centrală, dar totuşi anumite elemente trebuie să fie analizate şi schimbate. Spuneam de ROBOR. Hai să admitem că cea mai mare dobândă dintre cele opt rămase este pusă acolo aşa, ca să crească media ROBOR! Şi mă întreb şi eu - şi o să facem o verificare - dacă acea bancă cu cea mai mare dobândă s-a împrumutat sau nu? Sigur nu! Acea bancă a luat împrumut de la banca cu cea mai mică dobândă? Sigur da".

Eugen Teodorovici a mai spus: "O bancă este obligată să facă provizioane. Dă un împrumut unei firme şi consideră că este un împrumut în risc, contagios. Face provizionul de 100%. Poate să facă şi parţial şi total. Intră tot - principal, dobânzi, comisioane, absolut tot poate să includă în acest provizion, care este deductibil. Cu alte cuvinte, dacă nu se întâmplă nimic, sau dacă se întâmplă ceva, banca îşi deduce din profit acea cheltuială. Eu aş putea să spun invers, ca stat. Nu cumva mai bine facem invers? Hai să ne gândim că nu este nevoie să-ţi deduc aceste cheltuieli! Tu eşti nevoit să faci acest provizion. Poate nu trebuie să-ţi deduc această cheltuială. Lasă-mă pe mine, ca stat, să-ţi încasez impozit pe profit pe acea sumă care nu se constituie ca pierdere şi dacă apare ceva pes­te un an, doi trei sau şapte, atunci vin eu, stat, şi reglez din ceea ce ar fi trebuit să pui tu ca provizion. Cam trei miliarde de lei pe an, cam în zona asta se învârt, numai aici. Este un mic exemplu".

Oficialul a menţionat că au fost făcute o serie de presiuni pentru oprirea acestei ordonanţe, inclusiv din partea unor ministere.

• Dochia: "Probabil că idealul de a avea sistem bancar exclusiv românesc şi pe care mulţi îl susţin se va împlini"

Scrisoarea lui Florin Georgescu adresată MFP, scrisă în urma testelor de stres efectuate anul trecut aspura băncilor de la noi subliniază: "Pe datele valabile pentru octombrie 2018, «taxa pe lăcomie» aplicabilă întregului sector bancar s-ar cifra la aproximativ 3,4 miliarde lei (dintre care aproximativ 3 miliarde de lei ar afecta instituţiile de credit, persoane juridice române).

Având în vedere că această taxă ar urma să se aplice, începând din anul 2019, pentru estimarea unui impact direct, de primă rundă, asupra profitabilităţii şi solvabilităţii instituţiilor de credit persoane juridice române, s-a pornit de la rezultatele aferente ultimilor doi ani din cadrul exerciţiilor de tes­tare la stres (exerciţiu care acoperă orizontul de timp ianuarie 2018 - decembrie 2020).

Referitor la rezultatele testelor de stres, Aurelian Dochia ne-a explicat: "Dinamica creditării, care este sursa principală de venituri pentru bănci, se temperează, în condiţiile în care creşterea economică este prognozată să încetinească, pentru că aproape toate prog­nozele arată că avansul economic în 2019 şi 2020 va fi mai mic decât cel de până acum, ceea ce înseamnă că se va relaxa şi creditarea, iar veniturile băncilor nu au cum să crească. La acest lucru se adaugă scenariile negative, create de ultimele reglementări fiscale şi de proiectele legislative din Parlament. Aşa cum am spus de mai multe ori, riscăm ca, de la situaţia în care avem cel mai slab dezvoltat sistem financiar-bancar din UE să ajungem la situaţia în care să nu mai avem aproape deloc sistem financiar-bancar, pentru că, în aceste condiţii, multe bănci nici măcar nu pot să spravieţuiască. Aceste teste de stres presupun ca acţionarii să aducă permanent capital ca să menţină băncile pe linia de plutire fără să aştepte niciun venit în schimb, iar acest fenomen nu este viabil".

În opinia domnului Dochia, nu este exclus nici scenariul în care să avem ieşiri de investitori din piaţa bancară, falimente, închideri de bănci, dacă tendinţa actuală se consolidează şi se confirmă. "Probabil că idealul de a avea sistem bancar exclusiv românesc şi pe care mulţi îl susţin se va împlini", a conchis domnia sa.

Exerciţiul de testare la stres a fost realizat luând în calcul două scenarii macroeconomice de severitate diferită (de bază şi advers), potrivit Hotnews. Documentul BNR arată: "Pentru captarea efectului suplimentar dat de impunerea «taxei pe lăcomie», au fost ajustate rezultatele financiare estimate pentru anii 2019 şi 2020, după cum urmează:

- baza de calcul a taxei propuse rămâne constantă în anii 2019 şi 2020 la valoarea activelor financiare din octombrie 2018;

- rezultatul financiar net al băncilor în anii 2019 şi 2020 conform scenariilor de testare la stres s-ar diminua cu: (i) 84% din valoarea «taxei pe lăcomie», dacă prezintă profit net, (ii) respectiv cu valoarea totală a «taxei pe lăcomie» dacă prezintă pierdere.

La nivel individual, aplicarea «taxei pe lăcomie» ar conduce la erodarea ratei de solvabilitate totale sub nivelul cerinţelor globale de capital în cazul a 9 bănci (din care una de importanţă sistemică) în anul 2019, respectiv a 14 bănci în 2020 (din care una de importanţă sistemică), conform scenariului de bază. În cadrul scenariului advers, 20 bănci în anul 2019 (din care 8 de importanţă sistemică), respectiv 23 bănci în anul 2020 (din care 8 de importanţă sistemică) nu ar deţine fonduri proprii suficiente pentru acoperirea integrală a cerinţelor globale de capital, necesitând aport de capital suplimentar. Deficitul de capital se ridică la 747 milioane lei în anul 2019, respectiv 1,8 miliarde lei în 2020 în cadrul scenariului de bază. Deficitul de capital se ridică la 6 miliarde lei în anul 2019, respectiv 12,7 miliarde lei în anul 2020 în cadrul scenariului advers".

Conform scenariului de bază, sectorul bancar românesc ar deveni neprofitabil începând cu anul instituirii taxei (anul 2019), înregistrând o pierdere estimată de 680 milioane lei anul 2019 şi de aproximativ 3,4 miliarde lei în anul 2020. Rezultatele financiare estimate în baza ipotezei introducerii «taxei pe lăcomie» în forma propusă actuală sunt radical diferite în raport cu cele estimate în cadrul exerciţiului de testare la stres recent derulat, unde sectorul bancar românesc este profitabil pe orizontul de timp 2019-2020 (cu un profit de aproximativ 2,2 miliarde de lei în anul 2019, respectiv un profit de aproximativ 1,6 miliarde de lei in anul 2020).

Sub scenariul advers, sectorul bancar românesc va înregistra o pierdere la nivel agregat de aproximativ 9,7 miliarde de lei în anul 2019, respectiv de aproximativ 7,8 miliarde de lei în anul 2020.

Odonanţa de urgenţă adoptată de Guvern în seara de 21 decembrie şi publicată în Monitorul Oficial în ante-penultima zi a anului trecut a adus noi taxe fiscale, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019.

Printre altele, Guvernul a decis introducerea "taxei pe lăcomie" în sistemul bancar.

Eugen Teodorovici a anunţat, înainte de adoptarea OUG, că va promova o "taxă pe lăcomie": "Băncile preferă să crediteze statul, nu economia. Profiturile sunt cele mai mari. O să cred că băncile sunt parteneri loiali când ambii parteneri vor câştiga, firmele, companiile şi băncile. Sunt diferenţe foarte mari între dobânzile la credite şi cele la depozite".

Taxa pe activele băncilor, taxa "pe lăcomie", va fi aplicată dacă ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită marjă. Când va fi depăşită valoarea de 1,5% (pragul minim), taxa "pe lăcomie" va fi de 0,2%.

Potrivit lui Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale, genul acesta de măsuri vor ajunge la client, care va plăti factura finală.

Reprezentanţii pieţei financiare consideră: "Prin astfel de măsuri, în fapt, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale şocuri externe de natura crizelor internaţionale. Impactul cumulat al celor patru măsuri ce urmează să se aplice nu a fost evaluat din punct de vedere cantitativ, însă se poate deja aprecia că vor exista consecinţe nefaste asupra industriei financiare, dar în principal asupra economiei în general. Această taxă pe activele financiare, plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit şi modificarea legii privind darea în plată afectează semnificativ posibilitatea de creditare în condiţii de raţionalitate economică. Taxa pe active se aplică indiferent dacă instituţiile financiare sunt profitabile sau nu, ceea ce înseamnă că unele instituţii financiare îşi vor reduce profitul, unele vor înregistra pierderi, iar alte instituţii de credit îşi vor adânci pierderile".

Sursele citate consideră că reducerea capitalului conduce în mod direct la frânarea creditării, iar acţionarii, în acest nou context, ar putea fi nevoiţi să îşi reconsidere planurile investiţionale şi modelul de afaceri.