AURELIAN DOCHIA: "IRCC sau ROBOR aproape că nu contează în dobânzile creditelor"

Esenţial în calculul dobânzilor aferente creditelor este raportul dintre cerere şi ofertă, nu ROBOR sau indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019. Acesta din urmă, care a fost stabilit la un nivel de 2,36%, aferent trimestrului al patrulea din 2018, a intrat în vigoare în urmă cu doar o săptămână, respectiv la începutul lunii mai, după un întreg scandal în jurul modului de calcul al ROBOR şi după ce băncile fuseseră impozitate în funcţie de gradul acestui indice.

Ieri, ROBOR la 3 luni se cifra la 3,30%, cel la 6 luni era cotat la 3,40%, iar ROBOR la 9 luni - la 3,49%. Diferenţa între cei doi indici este că ROBOR este stabilit în funcţie de cotaţiile dintre bănci, iar IRCC - în funcţie de tranzacţiile dintre acestea.

Referitor la IRCC, analistul economic Aurelian Dochia ne-a precizat: "Cred că s-au creat aşteptări foarte mari în legătură cu schimbarea indicelui de referinţă pentru credite. Ideea era să se găsească o modalitate prin care dobânzile să scadă, dar se pare că toată lumea ignoră faptul că acesta este un indice de referinţă peste care băncile pun o marjă la latitudinea lor, pe care o pot mări sau micşora după bunul plac. Aşa că acest indice, din punctul de vedere al cumpărătorului de credite, ajunge să nu conteze până la urmă.

Poate că pe o anumită perioadă acest indice pare să fie mai mic decât a fost înainte ROBOR, dar în mod sigur pe o altă perioadă va fi mai mare. De fapt, au fost făcute calcule estimative pentru perioade din trimestrele trecute şi s-a observat că au fost multe cazuri în care era mai mare IRCC decât ROBOR. Este o discuţie care a avut un fundament greşit încă de la început.

De asemenea, deşi IRCC pare să aibă o bază mai solidă, pentru că este calculat pe tranzacţii efective, nu pe cotaţii, necazul este că nu există tranzacţii efective pe anumite termene.

Băncile fac tranzacţii efective pe termene scurte, dar când discutăm pe termene mai lungi, în România practic nu există tranzacţii efective, aşa că nu aş spune că acest indice este de un realism mai mare decât ROBOR. În concluzie, nu cred că schimbarea aceasta va împlini toate speranţele create artificial, pentru că toată discuţia a fost una cu substrat politic şi rezultatele reprezintă un compromis.

Să nu uităm că şi indicele ROBOR introdus acum zece ani a pornit tot de la nişte discuţii politice, iar cei care au luat atunci această decizie au uitat că tot ei au decis atunci în direcţia respectivă.

Până la urmă, ceea ce determină dobânda efectivă este raportul dintre cererea şi oferta din piaţă, deci nu contează atât de mult aceste referinţe".

Domnul Dochia ne-a mai spus că IRCC care urmează să fie afişat va fi calculat la trimestrul întâi al acestui an şi, o vreme, va merge în paralel cu ROBOR. Conform noii reglementări, creditele vechi vor fi raportate în continuare la ROBOR, doar împrumuturile noi contractate în moneda naţională având dobânda calculată în funcţie de IRCC.

Menţionăm că senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir a depus un amendament la noua ordonanţă, care prevede ca IRCC să fie luat în calcul şi în cazul creditelor în lei care se află în derulare. Iniţiativa legislativă a fost adoptată de comisiile reunite Juridică şi Economică din Senat, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.

Preşedintele Comisiei Economice, senatorul Zamfir, a declarat, recent: "Am stabilit şi am votat în Comisia Economică ca noul indice, acela bazat pe tranzacţii, acesta real, să se aplice şi contractelor în derulare...Sigur, băncile se opun. E vorba de a face dreptate până la capăt în sensul că, având în vedere că indicele ROBOR, cel care a funcţionat până acum, era folosit în funcţie de cotaţii, adică era unul, am spus noi, incorect calculat, am sesizat Guvernul României şi Banca Naţională să schimbe procedura de calcul. Ea s-a schimbat, numai că s-a făcut dreptate pe jumătate şi anume noul indice urmează se să aplice creditelor noi din 2 mai încolo. Or, prin acest amendament, noi am stabilit că şi creditelor în derulare trebuie să li se aplice noul indice, întrucât am crea o discriminare faţă de cei care au astăzi contracte în derulare. Este nefiresc să existe doi indici la care să se refere ratele românilor - unul calculat incorect şi unul calculat corect pe bază de tranzacţii. Ca atare, toţi beneficiarii de credite în lei, şi cele care sunt în derulare şi cele viitoare, vor beneficia de calculul noului indice în baza tranzacţiilor de pe piaţă".

Întrebat despre problema ridicată de bănci, conform căreia prin aplicarea noului indice nu se garantează rate mai mici, Zamfir a răspuns că este "o nouă perdea de fum pe care o aruncă băncile": "Este foarte greu de crezut, dacă nu imposibil, să ne imaginăm că indicele pe tranzacţii va fi deasupra celui pe cotaţii, pentru că o analiză pe ultimii zece ani arată că indicele pe tranzacţii a fost între 0,3 şi 3 puncte procentuale mai mic decât cel pe cotaţii. Este firesc să fie aşa".

• Cabat: "Formula de calcul în care IRCC înlocuieşte ROBOR nu aduce schimbări majore ale ratelor bancare"

Formula de calcul în care noul indice înlocuieşte ROBOR nu aduce schimbări majore în ceea ce priveşte sumele pe care clienţii băncilor ar urma să le achite pentru rate, susţine analistul economic Dragoş Cabat.

Domnia sa ne-a declarat, recent: "Nu este nicio mare schimbare. În primul rând, rata va fi mai volatilă pentru că este stabilită în funcţie de tranzacţiile care se vor face, efectiv, pe piaţa interbancară, fiind o medie ponderată cu volumele de tranzacţionare. Cel mai mult se tranzacţionează la dobânzile overnight, la o zi şi la o săptămână şi abia după, mult mai puţin, cele la trei, şase, nouă luni sau un an. Dobânzile la termen scurt sunt mult mai volatile, ele scad în funcţie de câtă lichiditate este pe piaţă şi de mulţi alţi factori, astfel că uneori vor fi peste nivelul clasicului indice ROBOR, iar alteori vor fi sub pragul acestuia - faţă de 3,2%, noul indice poate să fie 3,1% sau poate să ajungă la 3,4%, adică 10-15 lei în plus sau în minus. Nu o să moară nimeni, nu o să plătească nimeni nici rate duble sau triple, dar nici la jumătate faţă de cât plăteau până acum".

În opinia analistului economic, faptul că noul indicator depinde foarte tare de lichiditatea din piaţă nu este de dorit, pentru că, în viitor, în cazul unui atac speculativ la leu, spre exemplu, Banca Naţională a României (BNR) ar trebui să susţină moneda, iar unul dintre instrumentele prin care ar putea face acest lucru va fi prin retragerea lichidităţii de lei din piaţă, astfel încât să evite presiunea pe moneda naţională. Ca urmare, conform analistului, efectul imediat va fi acela că vor sări foarte tare dobânzile interbancare la termen scurt şi de aici şi volatilitatea.

Indicele ROBOR se apropie de maximul pe care îl poate atinge, respectiv 3,5%, ne-a spus, recent, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Domnia sa ne-a declarat: "La cum arată legislaţia în acest moment, noul indice de dobândă se aplică doar creditelor noi, pentru cele în derulare situaţia rămânând cea de acum. De aceea, încă se ţine cont de nivelul ROBOR, iar creşterea acestuia depinde foarte mult de aşteptările inflaţioniste din piaţă. În primele trei luni ale anului, inflaţia a fost peste aşteptări. În acest context, ne aşteptăm ca presiunea pe ROBOR, în sensul creşterii, să rămână. Însă, oricum ROBOR este aproape de maximul pe care îl poate atinge, de 3,5%, care este dobânda la facilitatea de credit. În mod normal, ROBOR poate fluctua între 2,5% şi 3,5%, acestea două fiind cele două niveluri de dobânzi - la facilitatea de depozit şi la cea de credit. Logic, ROBOR nu are cum să fie mai sus de 3,5%, mai ales că, potrivit legislaţiei în vigoare, avem un plafon pentru acest indice, raportat la dobânda Lombard. În orice caz, tendinţa de creştere a ROBOR vine pe fondul inflaţiei şi al nivelului lichidităţii".

Atât timp cât am avut în România inflaţie negativă, ROBOR-ul a stat cuminte, sub 1%, atrage atenţia Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). Oficialul a menţionat: "Erau realităţi în jur de 0,50%-0,60%, până în septembrie 2017 când inflaţia a crescut datorită intervenţiei autorităţilor de reglementare la energie termică, la energie electrică, la gaze naturale, plus creşterea preţului combustibilului pe plan internaţional. Şi toate acestea au făcut inflaţie în România. Inflaţia a urcat ROBOR-ul şi a ieşit scandal în piaţă".

• Credere: "Nu considerăm că IRCC va avea un impact important pentru debitorii cu credite în monede «exotice»"

Noul indice vine cu un mare plus în ceea ce priveşte transparenţa modului de calcul, eliminându-se acea modalitate "obscură" de a determina verbal o valoare agreată apriori de către băncile implicate în procedură, consideră Asociaţia Credere. Reprezentanţii acesteia ne-au transmis: "Atfel, vor putea fi mai uşor verificate eventuale înţelegeri de tip cartelar între bănci în ceea ce priveşte tranzacţionarea interbancară. Totuşi, mecanismul de schimbare a indicelui nu aduce un beneficiu însemnat pe piaţa creditării dacă nu se va aplica şi creditelor în derulare, printr-o procedura clară, care să nu permită mărirea marjelor şi/sau a altor costuri, pentru a acoperi diferenţa dintre IRCC şi ROBOR. Având în vedere, însă, atitudinea ministrului de finanţe, atât înainte de OUG 19, cât şi după, suntem foarte sceptici în implementarea acestei modificări în Parlament. Asociaţia Credere a făcut o solicitare de întâlnire cu reprezentanţii Ministerului, înainte de intrarea în vigoare a OUG 19, rămasă, însă, fără rezultat.

Noul indicator va avantaja debitorii cu credite în lei şi, în anumite cazuri, pe cei cu credite în euro, acolo unde cursul RON/Euro nu a crescut foarte mult din momentul contractării creditului.

Pentru debitorii cu credite în monede «exotice» (de exemplu, franci elveţieni), nu credem că va fi un impact important, întrucât principala problemă a acestor credite o reprezintă creşterea vertiginoasă a parităţii vizavi de momentul acordării, astfel încât o refinanţare/conversie în RON fără un discount consistent la sold nu reprezintă o opţiune, chiar şi în cazul unei dobânzi un pic mai avantajoase.

În ceea ce priveşte reacţia băncilor, aşa cum ne-am obişnuit deja, pe lângă lamentările nesfârşite şi lipsite de fond, ne aşteptăm la diverse trucuri prin care diferenţa de cost rezultată de schimbarea indicelui de dobândă să fie pusă tot în sarcina debitorului, lucru în totală antiteza cu invitaţia aproape agresivă la dialog şi la construirea unei relaţii de încredere cu debitorii. Din ce am văzut, unele bănci au început deja să mărească marja dobânzii la produsele de creditare. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile".