Austria - pusă la colţ de Parlamentul European, în cazul aderării ţării noastre la Schengen

Ţara noastră şi Bulgaria trebuie primite în spaţiul Schengen până la finalul acestui an şi Comisia Europeană trebuie să ia în considerare luarea unor măsuri pentru a împiedica abuzul de drept de veto practicat de unele state în acest caz, se arată într-o rezoluţie adoptată ieri de Parlamentul European, cu 526 voturi "pentru", 57 voturi "împotrivă" şi 42 de abţineri.

Rezoluţia a fost elaborată pe baza petiţiei depuse de fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută în 22 martie în Comisia pentru petiţii a Parlamentului European.

În documentul citat, deputaţii europeni subliniază că România şi Bulgaria au îndeplinit deja cerinţele necesare pentru a fi admise în spaţiul Schengen. Eurodeputaţii regretă decizia Consiliului UE din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul de membru al Schengen "fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare". Un spaţiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, spun eurodeputaţii, menţionând că toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite.

Faptul că România şi Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulaţie reprezintă o povară pentru întreprinderile şi populaţia din cele două ţări din punct de vedere social şi economic, susţin eurodeputaţii. Cetăţenii Bulgariei şi României sunt discriminaţi, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăţi birocratice şi costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparaţie cu omologii lor din spaţiul Schengen. Eurodeputaţii notează că întârzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confruntă românii şi bulgarii pot dura de la câteva ore la zile întregi - comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la frontierele interne - ceea ce înrăutăţeşte şi condiţiile de muncă pentru şoferii de camioane.

În plus faţă de prejudiciul cauzat pieţei unice a UE prin obstrucţionarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele membre europene, textul menţionează "daunele ireparabile" aduse mediului, care nu se aliniază la obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii Europene. Sănătatea şoferilor, a agenţilor vamali şi a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de creşterea poluării cauzate de numeroasele vehicule care aşteaptă să treacă frontiera în fiecare zi, cu aproximativ 46.000 de tone de CO2 emise în fiecare an, potrivit eurodeputaţilor.

Rezoluţia îi solicită Comisiei Europene să estimeze pierderile financiare, câştigurile nerealizate şi daunele aduse mediului pe care România şi Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza "deciziei negative şi nejustificate" adoptate în privinţa aderării celor două ţări la spaţiul Schengen şi să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare. Eurodeputaţii subliniază că situaţia actuală "este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă" şi "subminează capacitatea UE de a-şi promova valorile şi buna guvernanţă în ţările din afara UE".

Cu toate acestea, finalul rezoluţiei adoptată ieri este unul moale: Parlamentul European "subliniază necesitatea de a analiza posibilitatea declanşării unor acţiuni în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene".

Adică nu declanşează nicio acţiune, ci cere Comisiei Europene să analizeze o eventuală trimitere în judecată a Consiliului Uniunii Europene sau a Austriei.

În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, a Ciprului, a Irlandei şi a României, fac parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care include, de asemenea, state din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein). Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a sprijinit constant aderarea celor două ţări, cel mai recent într-o rezoluţie din 5 octombrie 2022 şi într-o dezbatere la 14 decembrie 2022.