Autorităţile de concurenţă pot constata existenţa unor încălcări din sfera protecţiei datelor cu caracter personal

Prin hotărârea recent adoptată în cazul Meta Platforms (fostă Facebook) , Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) setează o bornă în privinţa colaborării dintre autorităţile de concurenţă şi cele de supraveghere în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, informează un comunicat de presă, remis astăzi.

Meta Platforms gestionează Facebook în UE, dar şi alte servicii online, inclusiv Instagram şi WhatsApp. Modelul economic al reţelelor sociale gestionate de Meta Platforms constă în esenţă, pe de o parte, în oferirea de servicii gratuite de tip social media (inclusiv) persoanelor fizice şi, pe de altă parte, în vânzarea de publicitate online, adaptată preferinţelor acestor utilizatori ai reţelei sociale. În acest din urmă caz este aşadar vorba de marketing direct menit să prezinte utilizatorilor produsele şi serviciile care i‑ar putea interesa, în special în funcţie de preferinţele de consum, de interese, de puterea de cumpărare şi de circumstanţele personale ale acestora.

Autoritatea germană de concurenţă (Bundeskartellamt) a iniţiat o investigaţie împotriva Meta Platforms privind un potenţial abuz de poziţie dominantă, în urma căreia, prin decizia adoptată, i-a interzis utilizarea datelor cu caracter personal obţinute prin condiţionarea folosirii Facebook de către persoanele fizice care au reşedinţa în Germania, de prelucrarea datelor lor off Facebook.

În concret este vorba de respectiv prelucrarea a acelor date referitoare la activităţi în afara reţelei sociale, cum ar fi datele privind folosirea unor aplicaţii terţe sau vizitarea unor pagini de internet conectate la Facebook prin intermediul interfeţelor de programare sau datele referitoare la utilizarea altor servicii online care aparţin grupului Meta, cum ar fi Whatsapp sau Instagram. Bundeskartellamt a argumentat că această prelucrare "forţată" a datelor cu caracter personal constituie un abuz de poziţie dominantă a Meta Platforms pe piaţa reţelelor sociale pentru persoanele fizice cu reşedinţa în Germania, în sensul legii concurenţei. Meta Platforms a atacat decizia autorităţii de concurenţă în faţa Tribunalului Regional Superior din Dusseldorf, care, la rândul său, a decis să adreseze CJUE mai multe întrebări preliminare prin care să verifice, în esenţă, compatibilitatea cu art.51 din Regulamentul nr. 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date (RGPD), a faptului că o autoritate naţională de concurenţă a unui stat membru, care nu este o autoritate de supraveghere în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal constată, în cadrul unei investigaţii privind un potenţial abuz de poziţie dominantă, o încălcare a RGPD prin condiţiile contractuale care privesc prelucrarea datelor cu caracter personal şi emite o decizie privind încetarea acestei încălcări.

Decizia CJUE cuprinde câteva concluzii de referinţă, de importanţă deosebită pentru practicienii dreptului concurenţei şi pentru cei din domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, respectiv: o autoritate de concurenţă poate verifica efectele unui potenţial comportament abuziv al unei întreprinderi aflate într-o poziţie de dominanţă pe piaţa relevantă; în cadrul investigării unui potenţial abuz de poziţie dominantă, se poate dovedi necesar ca autoritatea de concurenţă a statului membru în cauză să examineze şi conformitatea comportamentului acestei întreprinderi ; autoritatea de concurenţă nu se va substitui sub nicio formă autorităţii competente de supraveghere în domeniul datelor cu caracter personal, ci se va limita la a semnala neconformitatea unei prelucrări cu RGPD numai în scopul de a constata un abuz de poziţie dominantă, în temeiul legislaţiei specifice de dreptul concurenţei; atunci când o autoritate de concurenţă are îndoieli cu privire conformitatea unui comportament care este supus aprecierii unei alte autorităţi administrative, va exista, desigur, obligaţia cooperării în mod loial cu autorităţile de supraveghere competente în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal pentru a verifica dacă îndoielile lor sunt adeverite. Decizia instanţei europene va avea cu siguranţă un ecou puternic în sfera serviciilor societăţii informaţionale, incluzând aici nu doar furnizorii de reţele sociale, ci şi deţinătorii de platforme online, care vor fi obligaţi să trateze cu o atenţie sporită modul în care colectează consimţământul pentru anumite prelucrări de date cu caracter personal care nu sunt necesare pentru executarea contractului, regula fiind de a nu-i prejudicia sau afecta negativ, respectiv de nu-i obliga să renunţe integral la utilizarea serviciului oferit.