AVERTISMENT DUR AL RUSIEI DESPRE AMPLASAREA SCUTULUI ANTIRACHETĂ: "România, Turcia şi Polonia vor deveni ostaticii practicilor americane iresponsabile"

Statele Unite nu au oferit Moscovei un schimb de informaţii cu privire la scutul european antirachetă, a declarat ieri Evgeny Lukyanov, adjunctul preşedintelui Consiliului de Securitate rus, avertizând astfel România, Turcia şi Polonia că vor deveni ostaticele practicilor americane iresponsabile, potrivit agenţiei RIA Novosti.

Nimeni din Statele Unite nu a oferit două centre de procesare sau vreun schimb de informaţii în timp real, a mai spus Evgheni Lukianov.

El a subliniat că decizia finală de instalare a componentelor sistemului european de apărare antirachetă în România, Turcia şi Polonia le revine acestor state suverane. "Nu suntem mulţumiţi de deciziile acestor ţări, dar este important ca popoarele lor să ştie că vor deveni ostaticele practicilor americane iresponsabile", a spus Lukianov, scrie Ria Novosti.

Decizia Statelor Unite de a crea un sistem european de apărare antirachetă constituie o sursă de fricţiuni în relaţiile ruso-americane.

În prezent, americanii au pe teritoriul lor două sisteme strategice de apărare, unul în Alaska şi celălalt în California, şi lucrează la construirea celui de-al treilea în Europa. Rusia deţine doar un sistem similar, amplasat în regiunea Moscovei.

Moscova insistă să primească garanţii cu caracter constrângător în plan juridic prin care să se arate că sistemul european nu este îndreptat împotriva Rusiei, după ce NATO i-a oferit asigurări că nu este cazul. La sfârşitul lui mai, Moscovei i-a fost refuzată participarea la o conferinţă internaţională asupra apărării antirachetă.

Ministerul rus şi-a exprimat îngrijorarea faţă de această abordare, în timp ce lucrările de instalare a elementelor scutului SUA-NATO continuă în Europa, afirmând că acesta ar putea să "încalce echilibrul strategic şi să submineze stabilitatea internaţională".

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi, potrivit Mediafax, într-un discurs susţinut că relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia "nu sunt într-o formă bună", în contextul în care Washingtonul nu vine în întâmpinarea încercărilor Moscovei de a "acţiona de pe un picior de egalitate".

• Medvedev: "Va izbucni o criză de proporţie a gazelor până în toamnă"

Premierul rus Dmitry Medvedev a declarat, ieri, că o criză a gazelor de proporţii între Rusia şi Ucraina va izbucni în toamnă, informează Reuters. Luna trecută, gigantul rus Gazprom a sistat livrarea gazelor către Ucraina din cauza facturilor neplătite. Fluxurile de gaze care tranzitează Ucraina către Europa nu au fost afectate până în prezent.

Medvedev a scris pe pagina sa de Facebook: "Ucraina nu-şi plăteşte gazele. Datoria este enormă. Ei iau gaze din depozitele subterane de înmagazinare. Până în toamnă, va fi o criză de proporţie a gazelor".

Recent, Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners, a declarat, pentru Ziarul BURSA, că "presiunile Rusiei vor începe din noiembrie".

Dacă Rusia va forma o alianţă cu ţări precum Iranul, Kazahstanul sau China, atunci nu va mai depinde de statele membre UE, consideră consultantul, apreciind: "Acum, Rusia pregăteşte terenul. Presiunile vor începe, însă, în noiembrie, când va veni frigul. Rusia are o strategie pe care o urmează, iar aici intră în discuţie şi Kazahstanul, care, asemeni Iranului şi mai ales Chinei, reprezintă o piaţă destul de mare astfel încât Rusia, dacă formează o alianţă cu acestea, să nu mai depindă de alţii. În prezent, Bulgaria depinde 100% de gazul rusesc, ca şi ţările baltice, în timp ce state precum Grecia importă peste 80% din gazul de care au nevoie. (...) Să nu-şi imagineze nimeni că Putin este de capul lui acolo, pentru că are un suport social colosal. A reuşit să reaprindă mândria interioară a poporului său, după ce acesta a fost extrem de umilit odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice".

Domnul Lionăchescu susţine că faptul că Putin le promite ruşilor că vor deveni din nou o mare putere şi că toţi vor ţine cont de ei şi vor discuta de la egal la egal cu oricine, le oferă acestora o putere de neimaginat. În opinia sa, trebuie să ţinem cont de puterea militară a Ruisiei, care are un program de investiţii în armată de 40 de miliarde de dolari pe an, oficial, după războiul din Georgia, în timp ce Europa nu are forţă militară.