AVERTISMENT PENTRU PERSOANELE FIZICE CARE DORESC SĂ ÎMPRUMUTE GUVERNUL Obligaţiunile statului pe termen lung nu şi-au găsit cumpărători

Prima zi a perioadei de subscriere pentru titlurile de stat destinate persoanelor fizice a adus o surpriză neplăcută şi un avertisment pentru cei care doresc să împrumute statul.

Criza politică internă, derulată pe fondul unei tendinţe europene de creştere a dobânzilor şi a ieşirilor masive de capital de pe pieţele emergente, a început să creeze dificultăţi semnificative pentru procesul de finanţare şi refinanţare a datoriei publice.

În cadrul licitaţiei organizate în 8 iunie 2015, MFP a încercat să atragă 300 de milioane de lei prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark cu ISIN-ul RO1121DBN032.

Emisiunea iniţială a fost realizată la sfârşitul lunii mai 2011, cu o rată a cuponului de 5,95% şi maturitatea la 11 iunie 2021.

Conform datelor de la BNR, randamentul mediu al obligaţiunilor de 10 ani era atunci de circa 7%, ulterior înregistrându-se un declin semnificativ al randamentelor, până la minimul istoric de 2,615%, din februarie 2015 (vezi graficul).

De la acest minim, randamentele au intrat pe o tendinţă accentuată de creştere, ajungând până aproape de 3,9% la începutul săptămânii, după un avans de circa 47% de la începutul lunii februarie 2015.

Oferta relativ redusă a MFP a fost întâmpinată de bănci cu o cerere de 209,7 milioane de lei. Conform datelor de la BNR, un deficit de cerere pe piaţa primară a obligaţiunilor de stat s-a mai înregistrat doar pentru emisiunea RO1415CTN032 din 24 februarie 2014, în condiţiile în care istoricul licitaţiilor începe în aprilie 2005.

Mai mult, deficitul de cerere a fost însoţit şi de respingerea în totalitate a ofertei celor 6 dealeri primari prezenţi la licitaţie, pe fondul "nivelului neacceptabil al preţului ofertat", după cum se arată în comunicatul MFP.

Din cererea totală a băncilor, 198,5 milioane de lei a reprezantat valoarea ofertelor competitive. Nivelul maxim al preţului cerut a fost de 113,3485% din valoarea nominală unitară (n.a. 10.000 lei), iar cel minim de 112,5431%. În aceste condiţii, randamentul minim licitat a fost de 3,45%, iar cel maxim de 3,59%, valori semnificativ mai scăzute decât media pieţei.

La redeschiderea aceleiaşi emisiuni din 22 aprilie 2015, MFP a dorit să atragă 200 de milioane de lei, cererea din partea băncilor fiind de 447,85 milioane de lei. Pentru valoarea nominală adjudecată de 200 de milioane, nivelul preţului mediu a fost de 118,1447%, corespunzător unui randament de 2,7%. După cum se observă, în mai puţin de două luni s-a înregistrat o creştere a randamentelor pe termen lung de circa 30%. În aceeaşi perioadă, randamentul obligaţiunilor similare ale Germaniei a crescut de peste 5 ori, până la 0,89%.

Prospectul emisiunilor de obligaţiuni din iunie 2015 arată că urmează licitaţii pentru certificate de trezorerie cu o valoare cumulată de 800 de milioane de lei şi licitaţii pentru obligaţiuni de tip benchmark cu maturităţi de 5, 7 şi 10 ani cu o valoare cumulată de 1,1 miliarde de lei.

Pe fondul creşterii accentuate a costurilor de finanţare, este posibil să asistăm la noi licitaţii eşuate până când presiunile de refinanţare vor deveni prea mari, iar guvernul va fi nevoit să accepte condiţiile băncilor.

Prognoza este susţinută şi de evoluţia fluxurilor de capital la nivelul economiilor emergente. În ultima lună, investitorii au retras 4,4 miliarde de dolari din plasamentele în obligaţiuni emise în America Latină, Africa, Europa de Est şi Asia, conform datelor de la Institute of International Finance, preluate de Financial Times.

De asemenea, Banca Mondială estimează că iniţierea procesului de normalizare a politicii monetare de către Federal Reserve ar putea determina o reducere a fluxurilor de capital către economiile emergente cu până la 80%.

În aceste condiţii, este absolut necesară reevaluarea politicii de refinanţare a datoriei publice, mai ales în contextul existenţie unui excedent bugetar de 0,85% din PIB în primele patru luni ale anului, deoarece, în curând, nimeni nu va mai crede în miracolul uneia dintre cele mai mari creşteri economice din UE.