AVIZ NEGATIV PENTRU APROBAREA MEMORANDUMULUI CU ROMPETROL, ÎN COMISIA ECONOMICĂ DIN SENAT Nazare-Eugen Ţapu, Senat: "Rompetrol trebuie să îşi plătească datoriile către statul român"

Senatorii din Comisia economică, industrii şi servicii au dat, ieri, aviz negativ proiectului de lege privind aprobarea Memorandumului de Înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V la 15 februarie 2013.

Nazare-Eugen Ţapu, preşedintele Comisiei ne-a declarat: "Am dat aviz negativ pentru că tot memorandumul acela este declarat neconstituţional de la un capăt la altul de către Curtea Constituţională. A fost o înţelegere cusută cu aţă albă, de la început. «Radem datoriile Rompetrol către statul român şi o să înfiinţăm noi un fond de investiţii româno kazahstanez», au zis unii. Acest fond nu s-a mai înfiinţat nici până în ziua de azi.

În mod normal, Rompetrol trebuie să îşi platească datoriile către statul român şi nu să caute găselniţe".

În noiembrie 2013, Curtea Constituţională a declarat legea în ansamblul său ca fiind neconstituţională, după sesizarea preşedintelui Traian Băsescu, iar parlamentarii au primit-o la reexaminare.

La peste doi ani distanţă, pe 16 februarie 2016, Comisia pentru politică economică şi cea juridică din Camera Deputaţilor fac un raport comun, prin care propun respingerea legii. Plenul Camerei Deputaţilor votează abia pe 8 iunie respingerea legii, pentru care Senatul este forul decizional.

Circuitul re-examinării legii pare că s-a intensificat, în Parlament, în ultima perioadă, la fel ca activitatea procurorilor DIICOT, care au deschis, în mai, un nou dosar privind privatizarea rafinăriei Petromidia.

DIICOT a anunţat, atunci, că a pus sechestru de 3 miliarde de lei pe bunuri şi acţiuni ale "KazMunayGaz International NV" (fostă The Rompetrol Group NV), "Oilfield Exploration Business Solutions" (fostă "Rompetrol") şi "Rompetrol Rafinare", într-un nou dosar "Rompetrol", disjuns din cauza trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

Ulterior, au apărut informaţii că DNA îl cercercetează pe fostul premier Victor Ponta, cu privire la memorandumul Rompetrol.

Ciudat este că, în iulie, adică după respingerea memorandumului Rompetrol în Camera Deputaţilor, ministrul Energiei Victor Grigorescu a declarat că Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) se va ocupa de înfiinţarea fondului de investiţii de un miliard de dolari alături de Rompetrol, aşa cum prevede memorandumul semnat în 2013.

Întrebat dacă se poate merge mai departe, în condiţiile în care memorandumul din 2013 se află în atenţia procurorilor DNA, Victor Grigorescu a afirmat că interesul Ministerului Energiei este să se achite de "acele obligaţii care decurg din legislaţia în vigoare". Potrivit ministrului, obligaţiile asumate nu au legătură cu investigaţiile procurorilor.

Întrebat, în mai, dacă ancheta procurorilor ar putea fi extinsă şi asupra memorandumului, vicepreşedintele KMG Internaţional Azamat Zhangulov a răspuns: "Dacă vorbim de posibilitate, aceasta există". Însă domnia sa a precizat că miniştrii s-au tot schimbat şi nimeni nu a ridicat suspiciuni asupra înţelegerii făcute cu Guvernul României. "Chiar şi la Ministerul Energiei s-au schimbat mai mulţi miniştri. Nu s-a exprimat nici unul că această înţelegere nu a fost ok", a declarat Zhangulov, adăugând: "De aceea, credem că această înţelegere va fi executată".

Memorandumul de înţelegere cu Rompetrol, semnat pe 15 februarie 2013, presupune crearea unui fond de investiţii comun de un miliard de dolari şi vânzarea de către stat a unui pachet de 11.775.349.451 acţiuni, reprezentând 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare Constanţa. Memorandumul a fost adoptat prin Hotărârea de Guvern pe 22 ianuarie 2014, modificată pe 15 iulie 2015.

La sfârşitul lunii iulie, conducerea KazMunayGas a anunţat că intenţionează să se adreseze instanţelor internaţionale de judecată, dacă diferendele cu autorităţile noastre nu se vor soluţiona amiabil în următoarele 3-6 luni. Diferendul de arbitraj priveşte tratamentul aplicat de autorităţile române investiţiilor realizate de KazMunayGas NC şi KMG International în subsidiarele din România.

Compania Naţională JSC KazMunayGas (KMG) şi KMG International NV (KMGI) au transmis autorităţilor nostre o Notificare formulată în baza tratatelor privind protejarea investiţiilor - având ca temei prevederile Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan, ale Acordului între Guvernul Regatului Ţărilor de Jos şi Guvernul României şi ale Tratatului Cartei Energiei. Transmiterea Notificării formulate în baza tratatelor privind protejarea investiţiilor reprezintă primul pas procedural care ar putea conduce la o dispută de arbitraj între un investitor şi ţara unde acesta a realizat investiţia.

Scrisoarea companiilor KazMunayGas către Guvernul României detaliază indisponibilizarea unor active în valoare totală de peste 2,1 miliarde de dolari şi convingerea companiei că aparent autorităţile intenţionează să pună seches-tru şi să naţionalizeze activele firmei.

Azamat Zhangulov a spus că sechestrul DIICOT existent asupra activelor companiei şi faptul că nu pot fi executate anumite tranzacţii duc la acumularea unor prejudicii pe care compania va încerca să le recupereze în instanţă de la statul român.

La finele lunii aprilie, KazMunayGas a semnat un acord cu compania chineză CEFC pentru vânzarea unui pachet de 51% din acţiunile KMG International, unde este acţionar majoritar, pentru suma de 680 de milioane de dolari. Câteva zile mai târziu, procurorii DIICOT au pus sechestru pe rafinăria Petromidia şi pe bunurile mobile şi imobile ale KazMunayGas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA şi SC Rompetrol Rafinare SA, în vederea recuperării sumelor de 1.724.168.825 lei, 290.786.616 dolari şi 34.941.924 de euro, în dosarul Rompetrol II.