Avocaţii: Afacerea Roşia Montană, favorizată de un proiect legislativ

• Campania Salvaţi Roşia Montană a strâns 100.000 de semnături împotriva proiectului de lege

• Împotriviri

Reprezentanţii "Alburnus Maior" - "organizaţie non-guvernamentală care se opune de ani de zile Proiectului minier de la Roşia Montană - susţin că proiectul de lege este conceput "cu dedicaţie" pentru compania "Roşia Montană Gold Corporation".

Ei afirmă că cei doi senatori propun, printre altele, ca exproprierea să fie făcută în avantajul operatorilor minieri şi declară că orice exploatare minieră este de utilitate publică. Avocaţii mai arată că propunerile legislative în discuţie blochează accesul liber la justiţie (drept constituţional) şi accelerează obţinerea avizelor de mediu şi de descărcare de sarcină arheologică.

Contactat de ziarul Bursa, senatorul Toni Greblă ne-a declarat: "Am căutat să scurtăm termenele în care se realizează exproprierea în Bazinul Minier al Olteniei, dar din câte ştiu eu, la Roşia nu-i nevoie de expropriere, deoarece proprietarii şi-au vândut deja casele şi terenurile către companie. Proiectul meu nici nu ajută, nici nu încurcă Roşia Montană. Am propus prin acelaşi proiect ca jumătate din redevenţa minieră să rămână la autorităţile locale care trebuie să o folosească numai pentru dezvoltarea unor activităţi economice alternative, ceea ce probabil nu convine multora".

• Nu toţi localnicii din Roşia Montană au fost relocaţi

Eugen Cornea, preşedintele Fundaţiei Culturale Roşia Montană, ne-a declarat că, în prezent, în localitate au mai rămas aproximativ 200 de gospodării, după ce 80% dintre familii au acceptat strămutarea iniţiată de RMGC.

În opinia lui Toni Greblă, colectivităţile locale din Roşia Montană trebuie să aibă ultimul cuvânt în legătură cu demararea proiectului minier, "pentru că ele suportă inconfortul exploatării miniere".

• Proiectul de lege propune ca exproprierea să fie făcută de privaţi?

Potrivit legislaţiei actuale, expropriator nu poate fi decât statul român, însă iniţiatorii proiectului de lege în discuţie se folosesc de un artificiu: "Pentru lucrările declarate de utilitate publică (...), expropriator este statul român, prin titularii licenţelor de exploatare, operatori economici". Cu alte cuvinte, statul ar fi reprezentat prin titularul licenţei de exploatare, spun avocaţii Alburnus Maior, adăugând: "O asemenea prevedere ar fi profund neconstituţională, aducând atingere principiului suveranităţii naţionale. Atributul plăţii despăgubirilor pentru bunurile expropriate nu poate aparţine, conform legislaţiei româneşti aplicabile şi aşa cum CEDO a statuat în numeroase cauze, decât statului, care acţionează în interesul general al colectivităţii şi care dobândeşte, prin expropriere, dreptul de proprietate publică asupra imobilelor".

Liviu-Marius Harosa, lector universitar doctor la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş - Bolyai din Cluj, spune că în niciun sistem de drept democratic nu este permisă exproprierea privată.

Avocatul Gheorghe Piperea ne-a declarat: "Este evident că exproprierea se face doar de faţadă în numele statului român. În realitate, exproprierea se face în avantajul companiei private, care nu numai că va primi imobilele expropriate în concesiune pe 45 (şi încă 25) de ani, ci le va şi putea cumpăra, la un moment dat, întrucât aceste imobile vor fi, după expropriere, în domeniul privat al statului (doar bogăţiile subsolului sunt domeniu public). De altfel, vă rog să vedeţi că cel care efectuează exproprierea în numele statului asigură şi plata despăgubirii celui expropriat. Plata care se face la libera sa apreciere."

• Înlesnirea exproprierii

Iniţiatorii proiectului de lege vor să simplifice şi mai mult procedura exproprierii, care, potrivit legislaţiei actuale, se poate face numai pentru cauze de utilitate publică, cea care hotărăşte exproprierea fiind instanţa judecătorească (Legea 33/1994, art. 1 şi 3).

Senatorii Toni Greblă şi Ionuţ Ruşeţ propun: "Se declară de utilitate publică lucrările miniere pentru exploatarea substanţelor minerale utile care se execută în baza unei licenţe de exploatare."

Atât avocaţii organizaţiei Alburnus Maior, cât şi Gheorghe Piperea, consideră că, în acest mod, se declară "in abstracto" şi "apriori" că orice exploatare minieră este de utilitate publică, prevedere abuzivă, pentru că poate fi încălcată o altă cauză de utilitate publică, precum protejarea monumentelor istorice. Pe lista de patrimoniu a Ministerului Culturii, apar mai multe obiective istorice la Roşia Montană, protejate prin lege.

Conform Art. 44 al Constituţiei, alineatul (3), "nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

Declarând prin lege orice exploatare minieră ca fiind de utilitate publică, se elimină adoptarea actului de declarare a utilităţii publice, spun toţi avocaţii citaţi. Ei atrag atenţia că, în acest mod, posibilitatea ca persoanele interesate să atace în instanţă măsura exproprierii în sine, nu doar cuantumul despăgubirilor, este eliminată. Gheorghe Piperea concluzionează: "Acesta este < cuiul lui Pepelea > în procesele care au ţinut pe loc RMGC. Eliminând necesitatea declarării prealabile a utilităţii publice, stabilind prin lege că orice exploatare minieră este de utilitate publică, evident că procesele cu ONG-urile vor rămâne fără obiect, iar RMGC se va putea ocupa liniştită de afacere. Este evident, după părerea mea, că proiectul (de lege-nr. red.) nu aparţine iniţiatorilor, ci avocaţilor pledanţi ai RMGC, care vor să câştige mai uşor procesele aflate actualmente pe rol".

Gheorghe Piperea: "Atrag atenţia asupra unui serios motiv de neconstituţionalitate: Proiectul de lege propune eliminarea certificatului de urbanism (sau, după caz, păstrarea acestuia doar cu titlu informativ, de fotografie a locului), accelerarea avizelor de mediu şi a emiterii certificatului de descărcare de sarcină arhelologică, posibilitatea ca toate sumele necesare acestor proceduri să fie avansate sau suportate, la cerere, de către titularul licenţei. Proiectul prevede şi ca sumele necesare expropierii să fie suportate de acelaşi titular al licenţei, şi nu de statul român, iar sumele stabilite cu titlu de despăgubiri să fie achitate doar proprietarilor care au hotărâre judecătorească de recunoaştere a proprietăţii.

Dacă cineva ar intenţiona o suspendare a procedurii de expropriere, atunci va fi necesar ca el să depună, în prealabil, o cauţiune de 10% din valoarea imobilului expropriat. Proprietarii vor fi, deci, la latitudinea titularului licenţei: ori acceptă să se mute şi să primească ceea ce îi propune titularul licenţei, ori se judecă cu acesta (nu cu statul). Deci, dacă nu ai hotărâre judecătorească ci, să zicem, un testament sau un contract scris de mână acum 100 de ani, nu primeşti nimic şi, în plus, mai eşti şi strămutat, urmând a te judeca cu titularul licenţei în următorii 2 până la 20 de ani. Proiectul propune şi accelerarea scoaterii terenurilor arabile din circuitul agricol".

Avocaţii consultaţi de ziarul Bursa consideră că instituirea unei cauţiuni pentru suspendarea procedurii de expropriere încalcă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi articolul 21 din Constituţie, pentru că blochează accesul liber la justiţie.

•

Gheorghe Piperea: "De asemenea, proiectul propune ca plata taxei de explorare şi de exploatare să se faca nu statului român (titularul dreptului de proprietate publică asupra resurselor subsolului), ci către autorităţile locale. Probabil, pentru ca titularul licenţei să le poată controla mai uşor. Orice primărie are nevoie de bani la buget, nu? În fine, proiectul propune prelungirea automată a licenţei cu toată perioada procedurilor de expropiere şi avizare".

•

Proiectul legislativ mai propune ca perimetrul pentru executarea lucrărilor de construcţie să poată fi extins la cererea operatorului minier.

Potrivit lui Gheorghe Piperea şi avocaţilor Alburnus Maior, un astfel de demers echivalează cu modificarea licenţei de exploatare, a cărei acordare este reglementată strict prin lege.

Aceştia concluzionează că posibilitatea modificării primetrului licenţei în afara oricărei proceduri poate genera abuzuri grave din partea titularilor de licenţe, care pot astfel solicita iniţial autorizarea lucrărilor miniere într-un perimetru restrâns, evitând procedurile complexe de evaluare a impactului asupra mediului şi a celui social, precum şi asupra patrimoniului cultural, pentru ca apoi să obţină în mod discreţionar extinderea perimetrului licenţei pe zone mult mai întinse.

•

Iniţiatorii proiectului legislativ vor mai multă atitudine din partea Guvernului, căruia îi cer adoptarea unei hotărâri "în cazul în care nu se efectuează descărcarea de sarcină arheologică şi/sau declasificarea".

În plus, ei cer o derogare de la prevederile art.5 din Ordonanţa Guvernului nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic.

Atât avocatul Gheorghe Piperea, cât şi reprezentanţii Alburnus Maior spun că, prin aceste prevederi, activitatea minieră poate distruge monumente istorice protejate prin lege, fără să mai fie nevoie de descărcare arheologică şi de avizul Ministerului Culturii.

Aceştia arată că, în acest mod, ar fi încălcat regimul juridic de protecţie a patrimoniului arheologic pe care România s-a angajat să îl asigure prin ratificarea Convenţiei Europene pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992 (L150/1997).

În plus, cei doi senatori reduc rolul Comisiei Naţionale de Arheologie sau al Comisia Zonale a Monumentelor Istorice la formularea unei simple "opinii", pentru că propunerea formulată de ei la art.11 nu prevede posibilitatea ca cele două instituţii să respingă cererea de descărcare de sarcină arheologică înaintată de Ministerul Culturii, spun avocaţii.

•

Toni Greblă şi Ionuţ Ruşeţ vor ca o comisie să se ocupe de verificarea dreptului de proprietate al celor ce vor fi expropriaţi.

Această comisie ar urma să fie formată din trei specialişti desemnaţi de titularul licenţei de exploatare, trei proprietari ale căror imobile sunt propuse pentru expropriere şi primarul localităţii. Conducerea comisiei ar fi desemnată de titularul de licenţă.

Opinia Cititorului ( 7 )

1. get real
(mesaj trimis de Horia în data de 28.11.2011, 10:19)
Hai sa nu ne mai ascundem pe dupa semnaturi sigur nu sunt 100.000 de semnaturi reale, oamenii puteau semna de cate ori vroiau si la corturi si mai ales pe internet. Eu zic sigur ca nu sunt asa de multe iar daca raportam numarul de semnaturi la populatia din tara vedem ca procentul este chiar foarte scazut
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 28.11.2011, 18:00)
  Daca ii raportam la populatia Europei, atunci ajung la zero virgula zero, iar in raport cu dimensiunea Universului, daca ii exterminam, atunci nu se produce nici o schimbare.
2. poftim?
(mesaj trimis de Mihai în data de 28.11.2011, 11:00)
Oricine ar fi exploatat acolo , problema exproprierilor ar fi existat si tot lafel era tratata. Cat timp proiectul respecta toate normele europene in vigoare la acest moment nu vad nici o problema in demararea lucrarilor lafel cum nici cei de la CE nu vad
3. fără titlu
(mesaj trimis de Mircea în data de 28.11.2011, 20:32)
Proiectul de modificare a legii minelor este de o marsavie fara margini. Cu ce drept sa fie cineva aruncat in strada pentru un interes privat.
Atentie
Legea se refera la Toata Romania
1. 3.1. In interes national (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Viorel Irascu în data de 30.11.2011, 14:26)
  Mircea, nu stii ce vorbesti. Interesul este national,nu privat, fiindca exploatarea resurselor de pe terenul care se doreste a fi expropriat este o activitate in interesul societatii. Si pana acum nu s-a plans nimeni ca nu ii convine cu cat a fost despagubit.Cu asemenea atitudine ramane si fara autostrazi!
4. Favorizat?de unde?
(mesaj trimis de Iustinian în data de 30.11.2011, 14:21)
Eu nu cred ca putem vorbi de o favorizare, pt ca totusi proiectul e amanat de peste 14 ani. Daca ar fi fost favorizat, nu ar fi fost inceput deja? ar fi fost bine sa fie favorizat, pt ca ne aduce beneficii reale in mediu,economie,comunitate locala si patrimoniu.
5. Nicio favorizare
(mesaj trimis de Vornic Emanuel în data de 30.11.2011, 14:41)
Nu vad nicio favorizare in faptul ca acest proiect este tergiversat de peste un deceniu si o data cu aceasta amanare nejustificata scad drastic sansele rosienilor pentru o viata DECENTA.