Jocurile de noroc online, ca sursă de divertisment; Ce sume investesc românii

Majoritatea românilor care joacă online fac acest lucru relativ rar, investesc  sume relativ mici, şi consideră că jocurile de noroc sunt o sursă de relaxare sau divertisment arată datele unui studiu realizat de iVox.ro la solicitarea Asociaţiei Operatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă şi care realizează o radiografie a jucătorului de jocuri de noroc online din România, potrivit unui comunicat al AOJND.

Potrivit sursei citate, pentru 55,51% dintre respondenţi, jocurile de noroc reprezintă distracţie, divertisment sau relaxare iar pentru 40,30% o speranţă de câştig financiar. Cu toate acestea, 47,15% dintre respondenţi sunt dispuşi să piardă lunar doar câteva zeci de lei, 19,01% indică o disponibilitate de a pierde câteva sute de lei, iar 3,80% menţionează o sumă echivalentă cu un salariu.    

Frecvenţa cu care participanţii aleg să joace variază de la 13,31% zilnic, la 22,05% săptămânal, în timp ce 24,71% dintre respondenţi afirmă că se implică în astfel de activităţi doar de câteva ori pe lună. În schimb, 39,92% declară că nu au un program regulat.

"Deşi studiul relevă un comportament raţional, este îngrijorător că există încă români care identifică jocurile de noroc cu potenţialele câştiguri financiare. Acest lucru este rezultatul lipsei de educaţie şi informare la nivel naţional. Este insuficient ca acest efort de educare şi informare să fie lăsat doar în sarcina operatorilor de jocuri de noroc, este nevoie de un efort conjugat al autorităţilor, care să se alăture industriei cu campanii şi programe relevante," a declarat Odeta Nestor, preşedinta AOJND.

O mai bună informare şi educare a jucătorilor precum şi asigurarea protecţiei acestora prin clarificarea textelor de lege care reglementează domeniul şi combaterea pieţei negre reprezintă principalele preocupări ale industriei, discutate în cadrul conferinţei International Online Gambling Forum, primul eveniment de această anvergură din România. Oficiali de nivel înalt din domeniul jocurilor de noroc din România şi din străiinătate, reprezentanţi ai industriei, autorităţi guvernamentale, organizaţii independente şi lideri de opinie au avut o dezbatere aprofundată cu privire la tendinţele de reglementare din Europa şi aspectele economice privind industria jocurilor de noroc, concentrând-se în principal pe identificarea de modalităţi de încurajare a jocului responsabil, pentru a spori siguranţa jucătorilor şi a genera un impact social pozitiv.

Un cadrul legislativ care lasă jucătorii neprotejaţi prin ambiguitatea textelor şi lipsa unei baze de date la nivel naţional, la nivelul autorităţii de reglementare, care să facă posibilă identificarea şi comunicarea către operatori a jucătorilor care doresc să se autoexcludă, au creat probleme majore atât pentru operatori cât mai ales pentru jucători.

Studiul arată că 7,98% din respondenţi afirmă că se confruntă cu problema dependenţei de jocuri de noroc, iar 85,93% dintre respondenţi consideră că jocurile de noroc ar putea cauza dependenţă, în timp ce 6,46% nu au o părere formată pe acest subiect.

"Recomandarea noastră este ca toate statele membre ale UE să implementeze un registru naţional al jucătorilor autoexcluşi, registru care să fie administrat de guvern şi să ofere o interfaţă simplu de accesat, care să respecte regulile GDPR,"  a declarat Martin Haijer, Secretar General European Gaming and Betting Association (EGBA), principala asociaţie care reprezintă interesele operatorilor de jocuri de noroc în relaţia cu autorităţile europene.

Măsurile restrictive, de tipul măririi taxelor sau a publicităţii nu sunt eficiente, pentru că nu ar face decât să trimită jucătorii care operatorii nelicenţiaţi, de pe piaţa neagră. Studiul arată că 14,07% dintre participanţi afirmă că au jucat deja pe site-uri de jocuri de noroc nelicenţiate în România. Principalele motive invocate sunt premiile şi bonusurile mai atractive, 59,46% (care pot fi acordate doar de operatorii care nu plătesc taxe statului român n.n.), taxarea excesivă pe site-urile licenţiate(18,92%)  şi lipsa justificării provenienţei sumelor jucate (11,76%).

De altfel, taxele colectate la bugetul de stat au scăzut cu aproape 17% în anul 2024, până la 689 milioane de euro, pe fondul creşterii valorii contribuţiilor şi taxelor în industria jocurilor de noroc, conform datelor oferite de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.

Doar 1,89% din respondenţii studiului declară că reclamele au influenţat decizia de a juca. Accesibilitatea este criteriul principal în alegerea unui joc, fiind menţionată de 66,04% dintre respondenţi. Diversitatea jocurilor şi pariurilor atrage 13,58% dintre aceştia, iar valoarea premiilor este importantă doar pentru 8,30%.