AVOCATUL IRINA ŞARCANE: "Companiile ar putea fi creditate din stadiul incipient al insolvenţei"

Uniunea Europeană (UE) doreşte să dea un imbold reorganizărilor prin procedura insolvenţei şi recomandă statelor membre să faciliteze finanţarea companiilor aflate în dificultate ca să nu ajungă în faliment.

Doamna avocat Irina Şarcane, coordonatorul consorţiului care a elaborat noul Cod al Insolvenţei ne-a declarat: "UE a recomandat, recent, statelor membre să dea companiilor aflate în dificultate şansa unui nou început. O metodă este să asiguri finanţarea din timpul procedurii insolvenţei, pentru a evita falimentul. În prezent, legislaţia actuală facilitează creditarea companiilor doar în perioada reorganizării, acordând finanţatorilor prioritatea garantată la plată.

În cadrul dezbaterilor noului Cod al Insolvenţei din Camera Deputaţilor, a fost luată în calcul recomandarea UE şi s-a discutat despre posibilitatea băncilor de a finanţa companiile aflate în stadiul incipient al procedurii insolvenţei, respectiv în perioada de observaţie. Un astfel de credit va avea super-prioritate la plată".

Domnia sa ne-a explicat că perioada de observaţie a procedurii insolvenţei este foarte importantă şi face diferenţa între reorganizare şi faliment. Un credit dat încă de la începutul insolvenţei se face cu garanţii ferme (active negrevate de sarcini) şi în urma unei analize economice temeinice nefiind o obligaţie pentru creditorii respectivei companii.

Doamna avocat Şarcane ne-a mai spus că băncile sunt reticente la această propunere de modificare a cadrului legislativ actual, dar pe de altă parte sunt conştiente că o astfel de măsură ar spori şansele şi gradul de recuperare a datoriilor. "Băncile ar trebui să conceapă produse speciale pentru astfel de situaţii", a conchis sursa citată.

Dezbaterile din Parlament au prilejuit aleşilor, mediului de afaceri şi specialiştilor din domeniu să ajungă la un acord şi asupra procedurilor de coordonare a insolvenţei la nivel de grup. De asemenea, au fost propuse şi agreate modificări asupra termenelor administrative de control, astfel încât şedinţele judecătorilor sindici să fie eficientizate.

Irina Şarcane apreciază: "Pericolul cel mai mare rămâne ca statul să reintroducă în Cod prevederea ca Fiscul să facă executări silite paralele în cadrul procedurii insolvenţei. Acest lucru ar distruge conceptul de insolvenţă".

În cadrul dezbaterilor, s-a mai agreat ca perioada maximă de reorganizare să nu depăşească patru ani.

• Deputatul Adam: "Debitorii cu datorii mai mari de 60 de zile, să intre direct în faliment"

Deputatul Ioan Adam, membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, ne-a declarat că parlamentarii au făcut o primă citire a proiectului de Cod şi că s-a dezbătut intens, împreună cu specialiştii din piaţa de profil, cu mediul de afaceri, cu băncile şi reprezentanţi ai statului posibilitatea evitării "ţepelor" prin insolvenţă.

Domnul Adam ne-a explicat: "Creditorii vor să controleze mai mult procedura insolvenţei. Am propus ca debitorul care cumulează datorii curente în perioada insolvenţei mai mari de 60 de zile să intre direct în faliment. Sunt mulţi care şi-au băgat firmele în insolvenţă, nu au plătit nimic creditorilor, după care au falimentat firma şi au luat-o de la capăt. În perioada de observaţie se fac datorii imense sub promisiunea reorganizării. Vrem să stopăm aceste ţepe şi să închidem fabricile de cumulat datorii la stat".

Parlamentarul consideră că perioada de observaţie nu trebuie să depăşească un an.

• Deputatul Cupşă: "PNL vrea ca noul Cod să includă şi legea falimentului personal"

PNL îşi doreşte ca acest nou Cod al Insolvenţei să includă şi legea falimentului personal, ne-a declarat deputatul Ioan Cupşă. "Deocamdată se tergiversează lucrurile, dar noi insităm să fie reglementat şi acest aspect", a subliniat domnia sa.

Parlamentarul ne-a menţionat că nu consideră oportună limitarea la un an a perioadei de observaţie, care nu este suficientă pentru o companie mare, cum ar fi Oltchim, adăugând: "Scopul principal al acestei legi ar trebui să fie protejarea interesului creditorilor şi apoi maximizarea şanselor de reorganizare. Cât despre restanţele curente din procedura insolvenţei, cu peste 60 de zile vechime, lucrurile nu trebuie tratate simplist. Trebuie stabilit clar un prag valoric al acestor restanţe, iar în cazul furnizării de energie şi gaze situaţia este diferită de la caz la caz".

Ioan Cupşă afirmă că este vital pentru reorganizarea cu succes a unor companii sau pentru maximizarea recuperării creditelor, să continue furnizarea utilităţilor. Domnia sa ne-a spus că dezbaterile din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor au atins şi problema transformării creanţelor în acţiuni, care ar fi benefice în cazul unor companii.

• Aura Deleanu, Rovigo: "Economicul trebuie să prevaleze juridicului"

Casa de insolvenţă Rovigo, care participă activ la dezbaterile Codului din Parlament, a propus mai multe amendamente printre care şi introducerea unui al 14-lea principiu fundamental al procedurii insolvenţei, respectiv principiul prevalenţei economicului asupra juridicului.

Aura Deleanu, managing partner în cadrul Rovigo, ne-a declarat: "Având în vedere precedentul judiciar creat de Curtea Supremă a SUA, instanţele judecătoreşti române investite cu soluţionarea diferitelor cauze, pot face aplicarea, într-o anumită măsură, a principiului prevalenţei economicului asupra juridicului. Instanţele pot folosi accepţiunea lato sensu a acestui principiu, fiind chemate să ţină seama nu atât de realitatea economică, cât şi de aparenţa juridică, nefiind vorba de o substituire, ci de o juxtapunere a celor două noţiuni".

Domnia sa ne-a explicat că în virtutea rolului activ, prevăzut de dispoziţiile art. 22 din Noul Cod de Procedură Civilă, judecătorul sindic este nevoit să ţină seama de realităţile economice ale societăţii aflate în dificultate, consecinţele fiecărei decizii pronunţate trebuind să fie rodul imparţialităţii, obiectivităţii, echităţii şi bunei credinţe.